Astfel, potrivit INS, in luna martie, numarul salariatilor a crescut cu 27.700 fata de februarie, cresterea inregistrata in primele trei luni ajungand la 85.400, aceasta fiind una dintre cele mai bune performante trimestriale din ultimii 22 de ani. Pentru comparatie, in T1.11, cresterea a fost de doar 11.400, iar in T1.08 de 86.400, insa 10.100 au fost salariati angajati in sectorul public.

Fata de martie 2011, numarul salariatilor declarati de angajatori s-a majorat cu 144.400 si a ajuns la 4,257 milioane.

In sectorul privat: la sfarsitul lunii martie, numarul salariatilor a fost de 3,362 milioane, in crestere cu 28.500 fata de februarie, si cu 180.600 comparativ cu martie 2011.

In sectorul public: numarul salariatilor a ajuns la 894.900, in scadere cu 800 fata de februarie, si cu 36.200 fata de martie 2011. Intre ianuarie 2009 si martie 2012, numarul salariatilor a scazut cu 146.000.

In ce priveste evolutia fondului total de salarii nete calculat pe baza evolutiei salariului mediu net pe economie, acesta a crescut in ultimul an cu 7%, de la 6,14 miliarde lei in martie 2011, la 6.56 miliarde lei in martie 2012.

Nota: in cifrele de mai sus nu sunt cuprinsi angajatii care lucreaza in firmele cu mai putin de 4 salariati (350-400.000 de persoane), si nici cei din aparare si asimilati acestora (circa 250.000).

Avand in vedere faptul ca PIB-ul a scazut timp de doua trimestre consecutiv, Romania a intrat oficial in recesiune, insa problema nu este scaderea de 0,1% fata de trimestrul anterior, ci cresterea cu doar 0,3% fata de acelasi trimestru al anului trecut. INS va publica evolutia pe sectoare in data de 6 iunie.

In ce priveste inmatricularile de autoturisme second-hand, acestea au crescut de la 3.955 in aprilie 2011, la 11.393 in aprilie 2012, in primele 4 luni fiind inmatriculate 46.622 unitati, in crestere de la 35.395 anul trecut.

2. Comertul exterior: in luna martie 2012, conform estimarilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistica, exporturile au insumat 4,014 mld. euro, iar importurile 4,728 mld. euro, in scadere cu 2,2%, respectiv 5,3% fata de aceeasi luna a anului anterior. Deficitul comercial inregistrat in luna martie a fost de 714,2 milioane euro, mai mic cu 171 milioane euro decat cel inregistrat in martie 2011.

In T1.12, exporturile au scazut cu 0,4% si au ajuns la 10,997 mld. euro, iar importurile au crescut cu 3,9% si au ajuns la 12,688 mld. euro. Deficitul comercial a crescut cu 183 milioane euro si a ajuns la 1,69 mld. euro.

3. Lucrarile de constructii: in luna martie 2012, volumul lucrarilor de constructii a crescut fata de luna februarie 2012, ca serie bruta cu 9,2%, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate a scazut cu 8,8%. Fata de luna corespunzatoare a anului precedent, volumul lucrarilor de constructii a scazut atat ca serie bruta, cat si ca serie ajustata cu 10,2%, respectiv cu 4,5%.

In T1.12, comparativ cu T1.11, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 1,1% ca serie bruta, insa a crescut cu 1,4% ca serie ajustata.

4. Cifra de afaceri si comenzile noi din industrie: in luna martie 2012, cifra de afaceri din industrie pe total (piata interna si piata externa), in termeni nominali, a crescut atat fata de luna precedenta cu 22,3%, cat si fata de luna corespunzatoare din anul precedent cu 1,4%. In T1.12, cifra de afaceri a crescut cu 1,4%.

Comenzile noi din industrie au crescut in martie cu 16,6% fata de februarie, si cu 4,1% fata de martie 2011, cresterea inregistrata in T1 fiind de 0,6%.

2. USL se pregateste de adevarata guvernare care va incepe dupa alegerile din noiembrie, dar pana atunci va avea de trecut cel putin trei teste extrem de importante:

- cum va fi gestionat Ministerul Justitiei, mai ales daca avem in vedere faptul ca in perioada imediat urmatoare sunt asteptate cateva decizii majore? Spre exemplu: va face sau nu inchisoare Adrian Nastase?In plus, in iulie va veni un nou raport pe MCV, raport de concluziile caruia va depinde inclusiv aderarea Romaniei la Schengen.

- va avea sau nu loc mult clamata depolitizare a administratiei publice? In saptamanile/lunile urmatoare, foarte multi dintre oamenii numiti pe criterii politice de catre fosta putere vor pleca din sistem, insa ramane de vazut daca acestia vor fi inlocuiti cu profesionisti, sau cu oameni carora partidul le este dator.

- cum va fi organizat examenul de bacalaureat? Daca in vara vor fi luate “masuri” pentru cresterea artificiala a ratei de promovare, scandalul va fi probabil unul pe masura.

3. Sarbatoarea prilejuita de lansarea “celui mai cinstit guvern pe care l-a avut Romania” a fost practic stricata de doua scandaluri uriase (Victor Alistar, Corina Dumitrescu), de problemele pe care Mircea Diaconu le are cu justitia, si de controversele iscate in jurul numirii lui Daniel Constantin la Ministerul Agriculturii. In acest context, guvernul Ponta isi va incepe mandatul intr-un mod pe care multi nu si l-au dorit.

4. Politica este o ….  meserie interesanta, iar declaratiile facute in opozitie se schimba imediat ce ai ajuns la guvernare. Spre exemplu: combati din toate pozitiile traseismul politic, dar cumperi parlamentari pentru a iti trece o motiune de cenzura; lupti impotriva FMI, pentru ca apoi sa recunosti ca avem nevoie de un acord cu aceasta institutie; refuzi sa stai la masa cu UNPR pe motiv ca este un partid ilegitim, pentru ca apoi sa inchei cu acesta un acord de sustinere parlamentara; declari ca nu vei fi nicodata prim-ministrul lui Basescu, pentru ca apoi sa strangi mana celui care iti da mandatul; declari ca salariile bugetarilor trebuie imediat reintregite, pentru ca apoi sa te multumesti cu o crestere de doar 8%, iar lista ar putea continua.

Sa nu ne miram daca la alegerile din 2012, rata de participare va inregistrat un nou minim istoric.

In trimestrul I 2012, volumul cifrei de afaceri a crescut cu 3,7% ca serie bruta, si cu 4,5% ca serie ajustata.

2. Numarul inmatricularilor: in trimestrul I 2012, inmatricularile noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au inregistrat o creştere cu 19,7% fata de trimestrul I 2011, iar inmatricularile noi de vehicule pentru transportul marfurilor au crescut cu 38%.

In cifre absolute: numarul inmatricularilor a crescut de la 42.493 in T1.11, la 50.845 in T1.12 (+8.352 unitati) in cazul vehiculelor pentru transportul pasagerilor, si de la 12.889 la 17.783 (+4.894) unitati in cazul vehiculelor pentru transportul marfurilor.

3. Prima de risc: in ciuda faptului ca guvernul Ungureanu a cazut, prima de risc nu a crescut. Astfel, la sfarsitul zilei de ieri, CDS-ul aferent Romaniei era de 335.68 puncte, in scadere fata de nivelul de 341,76 puncte inregistrat in data de 26 aprilie (cu o zi inaintea votului din Parlament).

Pentru comparatie, in 3 mai 2011, prima de risc avea o valoare de 227 puncte, iar in urma cu doi ani de 233 puncte. Spre deosebire de costul riscului insa, care a scazut usor in ultimele zile, leul s-a depreciat si a atins un nou minim istoric, dar in mod normal, odata ce noul guvern va fi investit, moneda nationala ar trebui sa se intareasca.

4. Turism: in luna martie 2012, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, atat sosirile, cat si innoptarile in structurile de primire turistica cu funcţiuni de cazare au inregistrat o crestere cu  17,5%, respectiv cu 10,2%. Comparativ cu luna martie 2011, in luna martie 2012 s-au inregistrat cresteri atat la punctele de frontiera la sosirile vizitatorilor straini (5,4%), cat si la plecarile in strainatate ale vizitatorilor romani (4,1 %).

In T1.12, sosirile au inregistrat o crestere cu 11,3%, iar innoptarile cu 6,1%, aceste procente fiind insa influentate negativ de caderile masive de zapada din luna februarie.

Veniturile bugetului general consolidat

Au insumat 16,4 mld. lei in luna martie si 45,66 mld. lei in primele trei luni, in crestere cu 16,2%, respectiv 9,9% fata de aceeasi perioada an anului anterior (bugetul pentru 2012 a fost construit luand in calcul o crestere cu 8% a veniturilor). In martie s-a inregistrat cel mai inalt ritm anual de crestere din august 2010 incoace. In primul trimestru, ponderea veniturilor in PIB a fost de 7,5%, fata de 7,2% in primul trimestru al anului trecut.

Pe surse de venit:

- cresterea semnificativa a veniturilor bugetare luna trecuta s-a datorat in primul rand majorarii incasarilor din impozitul pe profit, care au crescut de la 0,3 mld. lei in martie 2011, la 1,65 miliarde lei in martie 2012.

- incasarile din accize s-au majorat cu 15,8% in luna martie si cu 7,3% in primul trimestru;

- incasarile din TVA au crescut luna trecuta cu doar 3,4%, cresterea inregistrata in T1 fiind de 7,6%. Accizele si TVA-ul au generat o treime din incasarile bugetare aferente primului trimestru.

- incasarile din impozitul pe venit au crescut cu 13,7% in martie si cu 21,2% in T1, insa incasarile la bugetele de asigurari sociale nu au inregistrat acelasi trend, ritmul anual de crestere a contributiilor de asigurari fiind de doar 8,2% in T1. Daca discutam doar despre bugetul de pensii, cresterea a fost de 2,8%.

Cheltuielile bugetare

Au insumat 17,1 mld. lei in martie si 49 mld. lei in T1, in crestere cu 0,7%, respectiv 4,9% fata de aceeasi perioada anului anterior. Ponderea in PIB a cheltuielilor bugetare a scazut de la 8,1% in T1.11, la 8% in T1.12. Bugetul pe 2012 a fost construit luand in calcul o stagnare a cheltuielilor la nivelul din 2011.

Pe destinatii de cheltuieli:

- cheltuielile de personal au totalizat 3,2 miliarde lei in martie si 9,6 miliarde lei in T1, in scadere cu 5%, respectiv in crestere cu 0,9% fata de perioada corespunzatoare a anului anterior. In ultimul an, numarul bugetarilor a scazut cu 4% (-39.000 de persoane);

- cheltuielile statului cu achizitia de bunuri si servicii au scazut cu 3,4% in martie, dar au crescut cu 4,6% in T1.

- cheltuielile cu dobanzile aferente datoriei publice s-au majorat cu 17,9% in primele trei luni si au ajuns la 2,7 mld. lei;

- cheltuielile cu asistenta sociala (inclusiv pensiile) s-au diminuat cu 0,9% in T1 si au ajuns la 16,8 mld. lei;

-  cheltuielile de natura investitiilor s-au majorat cu 43%, de la 5,1 mld. lei in T1.11, la 7,3 mld. lei in T1.12;

Deficitul bugetar

A fost de doar 0,69 mld. lei luna trecuta, acesta fiind cel mai mic deficit bugetar inregistrat in luna martie din 2006 incoace (in martie 2006, deficitul a insumat doar 0,3 mld. lei).

In T1.12, defictul bugetar a fost cu 1,8 mld. lei mai mic decat anul trecut, si cu 4,8 mld. lei mai mic decat in 2010.

Tinta de deficit pentru acest an este de circa 12 miliarde lei, si cum in primele trei luni, cheltuielile au fost cu 3,4 mld. lei mai mari decat veniturile, in ultimele 9 luni, deficitul nu ar trebui sa depaseasca 8,6 miliarde lei, respectiv ~1 miliard de lei lunar.

In sectorul privat, numarul angajatilor a crescut cu 59.700 in primele doua luni din acest an, si cu 172.000 in ultimele 12 luni, ajungand astfel la 3.332.000 persoane:

- in industrie, numarul angajatilor a crescut in ultimul an cu 39.900 si a ajuns la 1.254.600;

- in comert, numarul angajatilor a crescut 31.200 si a ajuns la 704.600;

- in constructii cresterea a fost de 29.700, numarul total al angajatilor fiind de 317.000.

In sectorul public, numarul angajatilor care lucreaza in Administratie, Educatie si Sanatate a scazut cu 38.800 in ultimul an, cu 110.000 in ultimii doi ani, si cu 145.500 in ultimii trei ani, ajungand la 895.700.

Trei scurte comentarii pe marginea acestor cifre:

1. Niciodata in ultimii 22 de ani, numarul angajatilor din sectorul privat nu a crescut atat de repede ca in ultimul an, insa cu toate acestea, daca ritmul actual de crestere se pastreaza, abia peste 3 ani vom reveni la nivelul de dinainte de criza.

2. Numarul salariatilor din sectorul public a scazut cu 14% in ultimii trei ani – cu 19% in Administratie, cu 10% in Educatie, si cu 15% in Sanatate. Totusi, cea mai mare parte a acestei scaderi nu a fost generata de concedieri, ci de faptul ca cei care au iesit din sistem nu au mai fost inlocuiti.

3. Fondul de salarii nete aferente celor peste 4 milioane de salariati a crescut cu 6,7% – de la 11,6 miliarde lei in primele doua luni din 2011, la 12,4 miliarde lei in primele doua luni din 2012. Daca ritmul de crestere se va mentine, in acest an, fondul de salarii nete se va majora cu circa 5 miliarde lei, respectiv echivalentul a aproape 1% din PIB.

Astfel, 74% dintre cei care au raspuns la sondaj cred ca impozitul unic de 16% este incorect, 73% cred ca cei bogati au obligatia de a plati impozite mai mari, 66% cred ca cei bogati au obligatia de a ii ajuta pe cei saraci, tot 66% cred ca statul ar trebui sa dea mai multi bani pentru ajutorarea saracilor, iar 61% cred ca statul ar trebui sa limiteze veniturile celor bogati. In plus, 85% sunt de acord cu initiativa UNPR de a impozita suplimentar averile mai mari de 500.000 de euro.

Cateva comentarii

1. Oamenii nu sunt egali! Daca acceptam ideea ca unii sunt mai inteligenti decat altii, mai bine pregatiti decat altii, mai productivi decat altii, mai putin lenesi decat altii, sau pur si simplu obtin rezultate mai bune decat altii, de ce nu putem accepta si ideea ca este absolut normal ca unii sa castige (mult) mai mult decat altii? Un excelent articol pe aceasta tema puteti citi aici.

2. Cei mai multi dintre romani au o problema – castiga prea putini bani pentru a putea trai decent. In acelasi timp insa, aceasta problema nu a fost generata de faptul ca cei cu salarii mari platesc un impozit prea mic (adica tot 16%), ci provine din propria lor neputinta de a castiga mai mult.

Cu alte cuvinte, daca veniturile celor care castiga peste medie ar fi impozitate suplimentar, cum ar rezolva asta situatia celor care castiga sub medie, si aici ma refer in primul rand la situatia celor cu salarii mai mici de 1.000 de lei? Nu ar rezolva-o in niciun fel, ci doar i-ar face pe acestia sa fie cu sufletul impacat ca cei bogati platesc mai mult.

3. De ce nu ne punem problema altfel – in loc sa ii penalizam pe cei care castiga mai mult, de ce sa nu ii stimulam pe cei saraci sa castige mai mult? Adica sa reducem diferentele nu prin limitarea veniturilor obtinute la varf, ci prin ridicarea veniturilor celor care castiga foarte putin?

Iar cresterea sustenabila si pe termen lung a veniturilor celor saraci nu se face prin oferirea unor ajutoare sociale mai mari, si nici prin cresterea salariului minim pe economie, ci prin crearea unui mediu concurential care sa ofere sanse egale de avansare pe scara sociala.

4. Intotdeauna vor exista oameni saraci si oameni bogati, fie si numai daca ne gandim la faptul ca unii sunt mai motivati decat altii sa realizeze ceva in viata. Iar aceasta motivatie suplimentara (pe care unii o au, iar altii nu!) ii determina sa invete mai mult, sa munceasca mai mult si mai bine, sa fie mai responsabili etc.

Prin urmare, atunci cand discutam despre discrepantele dintre bogati si saraci, intrebarea la care ar trebui sa raspundem nu este “ii impozitam suplimentar pe cei care castiga mai mult?” ci “exista sau nu egalitate de sanse in societatea respectiva?”.

Iar in Romania, egalitatea de sanse reprezinta doar un vis frumos (un copil nascut intr-un sat dintr-o zona saraca si care parcurge zilnic 10 km pana la scoala are sau nu aceleasi sanse de succes in viata cu un copil din mediul urban? Sau ce sanse de succes in viata are un copil rrom? Sau cat de mare este accesul pe piata muncii a persoanelor cu handicap? Iar lista ar putea continua…).

Numarul participantilor a depasit 5,6 milioane la sfarsitul lunii martie 2012, marcand o crestere cu 6,3% (330.000 de participanti in plus) fata de finele lunii martie 2011, in timp ce activele nete administrate de cele 9 fonduri de pensii obligatorii au ajuns la 7,26 mld. lei, in crestere cu 49% fata de sfarsitul T1 2011.

Situatia colectarii si densitatea contributiilor au ramas totusi la aceleasi niveluri reduse, gradul efectiv de colectare (participanti cu contributii / participanti in total) fiind relativ stabil, la circa 62%, atat in T1 2012, cat si in T1 2011. Contributia medie pe participant a fost de 55 de lei in T1 2012, cu 23% mai mare decat in T1 2011. De la lansare (luna mai 2008) si pana in prezent (aproape 4 ani de functionare), randamentul mediu anual al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 12,2%.

2. Productia industriala: in luna februarie 2012, productia industriala (serie bruta) a crescut fata de luna precedenta cu 2,4%, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate a scazut cu 1,4%. Fata de luna corespunzatoare din anul precedent, producţia industriala a scazut atat ca serie bruta cat si ca serie ajustata cu 1,2%, respectiv cu 0,6%.

In perioada 1.I – 29.II.2012, comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent, productia industriala a crescut ca serie bruta cu 0,2%, iar ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 0,4%.

3. Indicele preturilor de consum: in luna martie, preturile au crescut cu 0,42% fata de februarie, cresterea fata de martie 2011 fiind de doar 2,4%, un nou minim istoric. In acelasi timp, inflatia medie inregistrata in ultimele 12 luni a fost de 4,5%.

In ultimul an, preturile marfurilor alimentare au scazut cu 0,94%, preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 3,93%, iar in cazul serviciilor, cresterea a fost de 5,4%.

In martie, cel mai mare impact asupra cresterii cu 0,42% a preturilor l-a avut cresterea cu 13,56% a pretului la oua, si cresterea cu 1,04% a pretului combustibililor.

4. Cifra de afaceri in comertul auto si servicii: in luna februarie 2012, volumul cifrei de afaceri din comertul cu autovehicule si motociclete a crescut fata de  luna precedenta ca serie brută cu 0,6% si a scazut ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 6,1%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piata prestate populatiei a scazut fata de luna precedenta atat ca serie bruta cat si ca serie ajustata cu 8,3%, respectiv cu 5,8%.

Fata de luna corespunzatoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu autovehicule si motociclete a scazut atat ca serie bruta cu 5,4% cat si ca serie ajustata cu 8,1%. Volumul cifrei de afaceri pentru serviciile de piata prestate populatiei a scazut fata de luna corespunzătoare a anului precedent, atat ca serie bruta cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 9,8%, respectiv cu 10,7%.

5. Comertul exterior: in luna februarie 2012, exporturile FOB au insumat 3.508,1 milioane euro, iar importurile CIF au insumat 4.019,8 milioane euro, deficitul comercial atingand astfel valoarea de 511,7 milioane euro. Comparativ cu luna februarie 2011, exporturile au scazut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 2,2%, deficitul comercial majorandu-se cu 100.6 milioane euro fata de februarie 2011.

In primele doua luni din acest an, exporturile au crescut cu 0,6%, iar importurile cu 5,1%, evolutie care a determinat o crestere a deficitului comercial cu 56% (+347,8 milioane euro).

In ultimii trei ani, depozitele in lei au fost mai profitabile decat cele in euro

In februarie 2011, dobanda medie bruta platita de banci pentru depozitele constituite in lei si cu scadenta la un an era de 7,07%, in timp ce dobanda medie bruta la depozitele in euro era de 3,39%, diferentialul de dobanda ajungand la 3,68%. Tot intre februarie 2011 si februarie 2012, leul s-a depreciat cu 3,17%.

Practic, in ultimul an, depozitele in lei au fost usor mai profitabile decat cele in euro, chiar si in conditiile in care leul s-a depreciat in fata monedei europene.

Mai mult, dupa cum se poate observa si pe graficul alaturat, din 2009 si pana in acest moment nu a existat nici macar o singura luna in care depozitele in euro sa fie mai profitabile decat cele in lei, cea mai mica diferenta fiind inregistrata in septembrie 2011 (cine a constituit un depozit in lei in septembrie 2010 cu scadenta in septembrie 2011 a castigat 2% din diferentialul de dobanda, dar a pierdut 2% prin deprecierea leului in fata euro).

Daca luam in calcul perioade mai mici de un an este posibil ca situatia sa stea usor diferit (spre exemplu, intre aprilie si septembrie 2011, leul a pierdut 6,8%), insa vanzarea si cumpararea de valuta nu se face la cursul BNR (diferenta dintre cursul de cumparare si cel de vanzare este de ~3% la banci), iar spargerea depozitelor pentru a specula pe termen scurt duce la pierderea dobanzii.

Intre februarie 2009 si februarie 2012, depozitele in lei cu scadenta la 1 an au adus in medie un randament brut cumulat de ~31%, depozitele in euro au adus un randament brut de ~12%, iar leul a pierdut 1,3% in fata euro. Cu alte cuvinte, in ultimii trei ani, cei care si-au pastrat economiile in lei au castigat cu aproximativ 18% mai mult decat cei care si-au pastrat economiile in euro.

Depozitele in lei au o pondere din ce in ce mai mare

Faptul ca depozitele in lei au fost mai rentabile decat cele in euro i-a determinat pe tot mai multi dintre romani sa economiseasca in lei. Astfel, desi in mass-media apar constant persoane care prognozeaza scaderea “inevitabila” a leului, ponderea depozitelor in moneda nationala este din ce in ce mai mare, semn ca priza la public a acestor persoane este din ce in ce mai redusa.

Intre februarie 2011 si februarie 2012, depozitele la termen constituite in lei de catre populatie au crescut cu 16,2% (adica mai mult decat dublul dobanzii medii anuale la depozitele in lei) si au ajuns la 60,6 miliarde lei, in timp ce depozitele in euro au crescut cu 1,8% (adica mai putin de 50% din dobanda medie la depozitele in euro) si au ajuns la 6,7 miliarde euro. Ponderea in totalul depozitelor a depozitelor in moneda nationala s-a majorat in ultimul an de la 62,5% la 64,4%, iar ponderea depozitelor in euro a scazut de la 33,4% la 31,2%.

De asemenea, circa 4,1% din totalul depozitelor reprezinta depozite constituite de populatie in alte monede (in primul rand in dolari), ponderea in total ramanand insa constanta in ultimul an.

Ce urmeaza?

Leul se afla in prezent la minimul istoric in fata euro, iar daca facem o paralela cu bursa, a paria acum pe scaderea leului este echivalent cu a cumpara o actiune cand aceasta se afla la maximul istoric – in ambele cazuri, riscul de a pierde este destul de mare.

In cazul monedei nationale, exceptand aparitia unei situatii exceptionale, o scadere semnificativa a leului (minimum 3-4%) nu poate avea loc decat daca BNR doreste asta. Or, leul s-a devalorizat deja cu 6% in ultimul an, aceasta ajustare venind atat pe fondul scaderii dobanzii de referinta, cat si pe fondul unei probabile dorinte a BNR de a ajuta exportatorii printr-un curs mai favorabil.

Potrivit portalului conso.ro, multe banci inca platesc dobanzi de 6,5-7% la depozitele in lei (in scadere totusi fata de lunile trecute) si 3,5-4% la depozitele in euro, ceea ce inseamna ca, in urmatorul an, depozitele in lei vor fi mai profitabile atat timp cat euro ramane sub 4,5 lei, adica leul nu scade cu mai mult de 3%.

Personal, nu cred ca leul va depasi acest prag in urmatoarele 12 luni.