“Join us as we organize against corporations, using social networking (by corporations), smartphones (by corporations) serviced by wireless carriers (that are corporations), wearing clothes (made by corporations), capturing it all with cameras (made by corporations), and getting there via cars, buses, bicycles, and shoes (made by corporations). We deserve more from these greedy corporations. Join us afterwards at Starbucks!”

Reportajul mi-a amintit de o intamplare petrecuta in urma cu aproape un an in timpul concediului – treceam cu masina pe un drum secundar la cativa kilometri de Stuttgart, si am vazut la un moment dat un teren cultivat cu flori. Acest teren era situat la marginea drumului, avea 1.000-1.500 mp si nu era ingradit si nici pazit.

Calatoream cu un roman stabilit in urma cu peste 30 de ani in orasul respectiv, iar omul mi-a spus ca in jurul orasului exista cateva astfel de plantatii, iar cei care trec pe acolo pot trage masina pe dreapta, isi pot lua cate flori doresc si lasa banii intr-un fel de aparat de taxat aflat in apropiere.

Mi-a mai spus ca in locul respectiv se plantau flori de cativa ani, iar asta arata ca cel care le planteaza castiga ceva, altfel ma indoiesc ca ar presta munca in folosul comunitatii.

Repet faptul ca terenul era neingradit si nepazit – puteam sa opresc masina, sa iau un brat de flori si sa plec, fara ca cineva sa ma vada. Totusi, in ciuda faptului ca oricine putea lua flori fara sa le plateasca, cei care o faceau erau probabil atat de putini, incat nu daunau afacerii. Asta se numeste normalitate.

Acum, sa ne imaginam ce s-ar intampla daca cineva ar incerca sa faca la fel in Romania: ar planta flori pe un teren la marginea unui oras mare, ar pune un aparat de taxat si ar astepta sa vada cati dintre cei care iau flori le si platesc. Ar merge afacerea?

Desigur, faptul ca unii fura flori de pe spatiul public, sau arunca hartii pe jos, sau asculta muzica la maximum deranjandu-si vecinii, sau fac in general lucruri considerate iesite din limitele bunului simt nu reprezinta o crima, dar din punctul de vedere al evolutiei unei societati, acest tip de gesturi arata zecile de ani care ne despart de tarile civilizate.

Asa arata centrul Timisoarei care trebuie acum pazit cu politia, iar aici puteti vedea reportajul la care faceam referire.

- daca fiecare copil ar primi doar cate o ciocolata de 100 de grame, sania Mosului ar cantari 240 de tone, fiind nevoie de peste 1.000 de reni pentru a o pune in miscare;

- la nivel mondial, 1.7 miliarde de copii il asteapta pe Mos Craciun in 500 de milioane de locuinte, Mosul fiind nevoit sa parcurga ~600 de milioane de kilometri pentru a ii vizita pe toti in 31 de ore (tinem cont si de fusul orar). Asta inseamna ca trebuie sa se deplaseze cu o viteza de 19.5 milioane de km pe ora, sau cu 18% din viteza luminii;

- copiii afla in jurul varstei de 8 ani ca Mos Craciun nu exista. Eu am aflat la 9 ani, dar erau alte vremuri

- se estimeaza ca, anual, in lume se vand aproximativ 200 de milioane de brazi naturali – 32 de milioane in SUA, 28 de milioane in Germania si 8 milioane in UK. In Romania se vand oficial in jur de 300.000 de brazi, la care se adauga brazii taiati ilegal (~50% din vanzari);

- 50,5% dintre romani impodobesc in acest an un brad natural, 41,4% spun ca bradul de Craciun pe care il vor  impodobi va fi artificial, in timp ce 3,5% spun ca isi vor impodobi bradul din curte. 2,3% opteaza pentru un brad natural, in ghiveci.

- in SUA exista 15.000 de ferme de crestere a brazilor in care lucreaza part sau full time 100.000 de persoane, iar vanzarile anuale se ridica la 1 miliard de dolari. In prezent, 350 de milioane de brazi cresc in aceste ferme, suprafata cultivata fiind de 140.000 de hectare;

- dintre cele 18 cadouri pe care un copil mediu le primeste in Marea Britanie de Craciun, 10% nu mai apuca Anul Nou, 40% sunt stricate pana in martie si doar 25% raman intacte pana la Craciunul urmator. Tot in UK, 7 caini din 10 primesc cadouri de Sarbatori de la stapanii lor;

- in medie, in 2010, un european va cumpara cadouri de Craciun in valoare de 590 de euro. Pe de alta parte, desi 90% dintre romani obisnuiesc sa ofere cadoruri de Sarbatori, doar 33% au un buget mai mare de 400 de lei.

- 90% dintre respondentii la sondajul IRES mentionat mai sus sunt de acord cu afirmatia “de Craciun, sarmalele nu lipsesc din meniul familiei noastre”, 87,4% sunt de acord cu afirmatia “De Craciun, preparatele din carne de porc nu lipsesc din meniu”, iar 82,6% consuma prajituri preparate in casa.

Craciun Fericit tuturor!

Nu doresc sa ma intind – vreau doar sa multumesc tuturor celor care ma citesc si care, prin reactiile lor, fac acest blog mai bun.

Sper sa ne citim mult timp de acum inainte

Despagubirile sunt impuse de CEDO pentru incalcarea de catre autoritatile romane a drepturilor legale ale cetatenilor, in principal in domeniul proprietatii.

In perioada 1997 – S1 2010 suma platita de guvernul roman a depasit 162 milioane lei, iar sumele care urmeaza a fi platite in anii urmatori ar putea ajunge cu usurinta la cateva zeci de milioane de euro anual.

Conform statisticilor publicate pe situl institutiei, la 1 iunie 2010 pe rolul Curtii se aflau 129.650 de plangeri, Romania aflandu-se pe locul trei cu 11.150 sau 8.6% din total, dupa Rusia (27.9%) si Turcia (11.4%), insa daca raportam numarul plangerilor la populatia tarii ajungem lejer pe locul intai. Spre comparatie, la sfarsitul anului 2008, numarul plangerilor care implicau Romania era de “doar” 8.900.

Mai mult, desi marea majoritate a plangerilor nu ajung sa fie judecate, numarul celor judecate a crescut de la un an la altul, iar dintre acestea, in medie 90% sunt solutionate in favoarea reclamantilor. Mai jos se poate observa atat evolutia anuala a sumelor platite de guvern celor care au castigat procese la CEDO, cat si numarul plangerilor judecate.

Anul trecut, dintre cele 168 de plangeri judecate, in cazul a 153 judecatorii Curtii au constatat cel putin o violare a drepturilor omului, detalii aici.

Inainte de a discuta despre oportunitatea unei asemenea solutii, trebuie spus urmatorul lucru – este jenant ca in capitala unei tari membre UE exista 100.000 de caini fara stapan care se plimba liberi pe strazi.

Avem pretentia ca suntem civilizati, insa anual mii de bucuresteni sunt muscati de acesti caini, situatia fiind absolut intolerabila. Locul cainilor este oriunde altundeva, insa nu pe strada.

Ce solutii avem pentru rezolvarea acestei probleme:

1. Cainii sunt prinsi si eutanasiati

Aceasta politica a fost implementata de catre fostul primar Traian Basescu, iar efectele au fost nesatisfacatoare. Astfel, intre 2001 si 2007 au fost eutanasiati 144.000 de caini. Rezultatul? Acum avem tot 100.000 de caini pe strazi.

Este adevarat ca numarul persoanelor muscate a scazut la jumatate, insa metoda nu si-a atins scopul principal, acela de a curata strazile Bucurestiului. Mai jos gasiti evolutia anuala a numarului de caini eutanasiati si al persoanelor muscate.

Este evident faptul ca autoritatile nu vor putea rezolva problema fara ajutorul populatiei. Multi bucuresteni adapostesc animale prin scara blocului, le dau de mancare si ii protejeaza de hingheri.

Prin urmare, daca autoritatile vor incepe din nou sa omoare cainii vor avea de luptat si cu o parte a populatiei, astfel ca multi caini nu vor putea fi prinsi.

2. Sterilizarea cainilor comunitari

Ar fi varianta mai “omeneasca” de a rezolva problema, insa va dura mai mult pana cand Bucurestiul va fi “curatat”. Cu toate acestea, sterilizarea cainilor comunitari si tinerea lor in adaposturi pana cand mor ar putea fi varianta potrivita, pentru ca ar avea si suportul populatiei.

In plus, trebuie sa fim realisti si sa intelegem ca nu poti scapa Bucurestiul de caini peste noapte, iar calculele legate de costuri ar trebui puse pe planul doi.

De ce avem nevoie? De un plan pe termen mediu, care sa determine eradicarea fenomenului in urmatorii 5 ani.

Merita sa investesti 20-30 milioane de euro alegand varianta sterilizarii si mergand la sigur, sau aloci cateva milioane de euro pentru prinderea si eutanasierea acestor caini, stiind a rezultatul final va fi in cel mai bun caz mediocru?

Personal, cred ca Bucurestiul nu poate scapa de caini fara sprijinul populatiei. Iar populatia nu va sprijini implementarea unei legi care presupune omorarea lor in masa.

Actorul John Cleese trebuia neaparat sa ajunga de la Oslo la Londra si cum avioanele nu circula, a incercat sa rezerve bilete de tren. Nu a reusit, asa ca singurul mijloc de transport a fost taxiul.

Distanta de peste 1400 km dintre Olso si Bruxelles a fost parcursa in 15 ore, iar cursa a costat 3800 de euro. De la Bruxelles, John a luat trenul Eurostar pentru a ajunge la Londra.

Morala: atunci cand unii pierd, altii castiga. Ma intreb cati taximetristi romani au avut curse peste granita zilele acestea….

sursa, via

Pana in acest moment, se pare ca programul a avut un raspuns bun din partea pietei, astfel ca peste 30% dintre clienti au acceptat o oferta venita din partea RT dupa o discutie cu specialistii companiei.

In ceea ce priveste diminuarea costurilor, cea mai mica diminuare a fost de 15%, iar cea mai mare scadere de costuri a fost de 40% pentru un client care initial avea mai multi furnizori de solutii de comunicatii.

Pe de alta parte, in ultimele luni Romtelecom a obtinut certificarile Gold si Master Managed Services din partea Cisco, certificari care in mod normal ar trebui sa ofere un plus de garantii in ceea ce priveste calitatea serviciilor oferite.

Practic, in acest moment RT ofera un portofoliu complet de administrare de servicii integrate, incepand cu o serie de servicii de voce si date bazate pe IP, pana la solutii complexe care au la baza produse Managed VPN si internet premium. Aceasta include orice serviciu, de la telefonia IP sau videoconferinte, pana la servicii de gazduire.

Tocmai de aceea, managerii cu adevarat profesionisti stiu ca nici o criza nu tine la nesfarsit si prin urmare, se vor gandi de zece ori pana vor taia odata, iar optimizarile de costuri vor fi facute astfel incat sa pregateasca firma pe care o conduc pentru ziua de maine.

Pe de alta parte insa, este greu sa iti optimizeze cheltuielile fara ajutorul unui profesionist. In acest sens, prin programul Cost Consultancy, Romtelecom Business Solutions ofera gratuit consultanta clientilor care doresc sa isi optimizeze costurile operationale prin folosirea unor solutii complexe de telecomunicatii.

Programul presupune o analiza a comportamentului de comunicare al clientilor, luand in calcul informatii precum valoarea facturilor din ultima perioada, traficul de voce si de date, numarul de sedii, numarul de angajatii si alti parametrii in functie de profilul companiei. Un simulator al modului in care functioneaza programul poate fi vazut accesand aceasta adresa.

Practic, consultantii Romtelecom fac o diagnoza completa a nevoilor companiei si vin cu oferte personalizate, in functie de profil, numar filiale, numar angajati si alti parametrii. Solutiile pot veni din zona simplelor abonamente telefonice sau a accesului la internet fix sau mobil pana la solutii complexe ca si hosting-ul de date, cablarea structurata, sistemele de videoconferinta sau supraveghere video.

Actuala criza economica a facut si cu siguranta va mai face multe victime,  insa companiile care vor sti sa profite de criza pentru a deveni mai eficiente, vor fi primele care vor beneficia de revenirea economica atunci cand aceasta va avea loc.