- intrari de 698 milioane euro, reprezentand alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internationale si altele;

- iesiri de 966 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta si altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 4 190 milioane euro.

Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 aprilie 2012 au fost de 38 526 milioane euro, fata de 38 757 milioane euro la 31 martie 2012.

Platile scadente in luna mai 2012 in contul datoriei publice denominate in valuta, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice, insumeaza 1 022 milioane euro.

In ultimii trei ani, depozitele in lei au fost mai profitabile decat cele in euro

In februarie 2011, dobanda medie bruta platita de banci pentru depozitele constituite in lei si cu scadenta la un an era de 7,07%, in timp ce dobanda medie bruta la depozitele in euro era de 3,39%, diferentialul de dobanda ajungand la 3,68%. Tot intre februarie 2011 si februarie 2012, leul s-a depreciat cu 3,17%.

Practic, in ultimul an, depozitele in lei au fost usor mai profitabile decat cele in euro, chiar si in conditiile in care leul s-a depreciat in fata monedei europene.

Mai mult, dupa cum se poate observa si pe graficul alaturat, din 2009 si pana in acest moment nu a existat nici macar o singura luna in care depozitele in euro sa fie mai profitabile decat cele in lei, cea mai mica diferenta fiind inregistrata in septembrie 2011 (cine a constituit un depozit in lei in septembrie 2010 cu scadenta in septembrie 2011 a castigat 2% din diferentialul de dobanda, dar a pierdut 2% prin deprecierea leului in fata euro).

Daca luam in calcul perioade mai mici de un an este posibil ca situatia sa stea usor diferit (spre exemplu, intre aprilie si septembrie 2011, leul a pierdut 6,8%), insa vanzarea si cumpararea de valuta nu se face la cursul BNR (diferenta dintre cursul de cumparare si cel de vanzare este de ~3% la banci), iar spargerea depozitelor pentru a specula pe termen scurt duce la pierderea dobanzii.

Intre februarie 2009 si februarie 2012, depozitele in lei cu scadenta la 1 an au adus in medie un randament brut cumulat de ~31%, depozitele in euro au adus un randament brut de ~12%, iar leul a pierdut 1,3% in fata euro. Cu alte cuvinte, in ultimii trei ani, cei care si-au pastrat economiile in lei au castigat cu aproximativ 18% mai mult decat cei care si-au pastrat economiile in euro.

Depozitele in lei au o pondere din ce in ce mai mare

Faptul ca depozitele in lei au fost mai rentabile decat cele in euro i-a determinat pe tot mai multi dintre romani sa economiseasca in lei. Astfel, desi in mass-media apar constant persoane care prognozeaza scaderea “inevitabila” a leului, ponderea depozitelor in moneda nationala este din ce in ce mai mare, semn ca priza la public a acestor persoane este din ce in ce mai redusa.

Intre februarie 2011 si februarie 2012, depozitele la termen constituite in lei de catre populatie au crescut cu 16,2% (adica mai mult decat dublul dobanzii medii anuale la depozitele in lei) si au ajuns la 60,6 miliarde lei, in timp ce depozitele in euro au crescut cu 1,8% (adica mai putin de 50% din dobanda medie la depozitele in euro) si au ajuns la 6,7 miliarde euro. Ponderea in totalul depozitelor a depozitelor in moneda nationala s-a majorat in ultimul an de la 62,5% la 64,4%, iar ponderea depozitelor in euro a scazut de la 33,4% la 31,2%.

De asemenea, circa 4,1% din totalul depozitelor reprezinta depozite constituite de populatie in alte monede (in primul rand in dolari), ponderea in total ramanand insa constanta in ultimul an.

Ce urmeaza?

Leul se afla in prezent la minimul istoric in fata euro, iar daca facem o paralela cu bursa, a paria acum pe scaderea leului este echivalent cu a cumpara o actiune cand aceasta se afla la maximul istoric – in ambele cazuri, riscul de a pierde este destul de mare.

In cazul monedei nationale, exceptand aparitia unei situatii exceptionale, o scadere semnificativa a leului (minimum 3-4%) nu poate avea loc decat daca BNR doreste asta. Or, leul s-a devalorizat deja cu 6% in ultimul an, aceasta ajustare venind atat pe fondul scaderii dobanzii de referinta, cat si pe fondul unei probabile dorinte a BNR de a ajuta exportatorii printr-un curs mai favorabil.

Potrivit portalului conso.ro, multe banci inca platesc dobanzi de 6,5-7% la depozitele in lei (in scadere totusi fata de lunile trecute) si 3,5-4% la depozitele in euro, ceea ce inseamna ca, in urmatorul an, depozitele in lei vor fi mai profitabile atat timp cat euro ramane sub 4,5 lei, adica leul nu scade cu mai mult de 3%.

Personal, nu cred ca leul va depasi acest prag in urmatoarele 12 luni.

In ultimele 12 luni, depozitele populatiei la banci au crescut cu 10,7 miliarde lei si au ajuns la 115,9 miliarde lei, detalii in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire. In ultimii trei ani, depozitele au crescut cu 26,5 miliarde lei.

In acelasi timp, volumul creditelor contractate de populatie a crescut cu doar 135 milioane lei in februarie si cu 4,6 miliarde lei in ultimele 12 luni, ceea ce face ca raportul depozite/credite sa ajunga la 1,11, de la 1,05 in urma cu un an, si 1,01 in urma cu doi ani. In februarie 2009, raportul era de 0,93, volumul depozitelor fiind mai mic decat cel al creditelor.

Pe de alta parte, cresterea depozitelor cu 10,2% in ultimul an s-a datorat in primul rand capitalizarii dobanzilor (dobanda medie neta la depozite a fost de 5-6% in ultimul an), si deprecierii leului in fata euro cu 2,4%.

In ce priveste companiile, volumul depozitelor la banci a ajuns la 72,67 miliarde lei, in scadere cu 0,8 miliarde lei fata de ianuarie, dar in crestere cu 5,55 miliarde lei fata de februarie 2011. Volumul creditelor acordate companiilor a scazut cu 0,38 miliarde lei in februarie, dar a crescut cu 11 miliarde lei in ultimele 12 luni, raportul depozite/credite fiind de 0,61 luna trecuta, de la 0,61 in februarie 2011, si 0,65 in februarie 2010.

Cel putin pana in acest moment, desi BNR a redus dobanda de politica monetara de la 6,25% la 5,5%, creditarea in lei nu a cunoscut un reviriment, volumul creditelor in moneda nationala scazand de la 81,5 miliarde lei la sfarsitul lunii noiembrie, la 80,3 miliarde lei la sfarsitul lunii februarie.

Aceasta evolutie a avut loc pe fondul unor intrari in valoare de 1,436 miliarde euro, reprezentand in principal alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice (inclusiv emisiunea de obligatiuni denominate in dolari americani a Ministerului Finantelor Publice de 1,123 milioane echivalent euro), si unor iesiri in valoare de 745 milioane euro, reprezentand plati din contul Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta si altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 4,435 miliarde euro.

Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 29 februarie 2012 au fost de 37,822 miliarde euro, fata de 37,089 miliarde euro la 31 ianuarie 2012, si 35,467 miliarde euro in februarie 2011.

Platile scadente in luna martie 2012 in contul datoriei publice denominate in valuta, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice, insumeaza 139,5 milioane euro.

Sunt considerate restante creditele care, in ultima zi lucratoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, inregistreza intarzieri la plata de cel putin o zi.

Pe monede, situatia se prezinta in felul urmator:

- la creditele in moneda nationala, restantele au crescut in ianuarie cu 111 milioane lei si au ajuns la 9,4 miliarde lei, sau 11.65% din totalul soldului de credite acordate in lei. Pe judete – cele mai mari ponderi se inregistreaza in Salaj (23%), Bistrita-Nasaud (21,1%) si Suceava (20,6%), iar cele mai mici ponderi se inregistreaza in Gorj (5,6%), Teleorman (7,5%) si Vaslui (8,7%). In Bucuresti, ponderea creditelor restante este de 9,5%.

- la creditele in valuta, restantele au crescut cu echivalentul a 0.87 miliarde lei si au ajuns la 12,9 miliarde lei, respectiv 8,97% din totalul soldului de credite. Cea mai mare parte a acestei cresteri s-a datorat majorarii cu 0,68 miliarde lei a restantelor inregistrate in Bucuresti. Pe judete – cel mai rau stau Alba (15,2%), Ialomita (14%) si Arad (13,6%), iar cel mai bine Dambovita (1,9%), Teleorman (2,7%) si Tulcea (3,4%).

Deocamdata nu stim cum se distribuie intre populatie si companii aceasta crestere, insa in decembrie, companiile erau responsabile pentru aproximativ 62% din totalul restantelor la banci.

1. Numarul restantelor si restantierilor

La sfarsitul lunii decembrie, numarul persoanelor fizice care inregistrau restante mai mari de 30 de zile la plata ratelor era de 689.906, in scadere cu aproximativ 10.000 fata de noiembrie, si cu 31.000 fata de decembrie 2010. Este pentru prima data in ultimele 22 de luni cand numarul restantierilor scade sub 700.000.

In ce priveste restantele, numarul acestora a ajuns la 977.434, in scadere cu 24.000 comparativ cu noiembrie, si cu 74.000 comparativ cu decembrie 2010. Practic, un restantier are in medie 1,4 credite restante, suma restanta fiind de 10.900 lei.

2. Restante: populatie versus companii

Valoarea creditelor restante a fost la sfarsitul anului trecut de 19,36 miliarde lei: 7,5 miliarde lei restantele populatiei, iar 11,9 miliarde lei restantele companiilor. In ultimul an, restantele populatiei au crescut cu 2 miliarde lei, respectiv 36,5%, iar restantele companiilor cu 2,8 miliarde lei, sau 31%.

In cazul populatiei, ponderea creditelor restante in totalul soldului de credite este de 7,2%, iar in cazul companiilor, ponderea creditelor restante este de 10%.

3. Structura portofoliilor de credite

Soldul total de credite insumeaza 219,5 miliarde lei, suma din care doar 101,6 miliarde ei (46,3%) reprezinta ponderea creditelor standard, respectiv fara probleme.

De asemenea, ponderea creditelor aflate in observatie este de 19,5%, ponderea creditelor substandard a ajuns la 10,9%, ponderea creditelor a caror recuperare este indoielnica este de 4,7%, in timp ce 18,6% din soldul total de credite (aproape 41 miliarde lei) a fost trecut la pierderi.

4. Evolutia provizioanelor constituite de banci

In luna decembrie, valoarea provizioanelor constituite de banci pentru acoperirea pierderilor potentiale rezultate din activitatea de creditare a fost de 30,66 miliarde lei, in scadere cu 400 milioane lei fata de noiembrie, insa in crestere cu 7,1 miliarde lei comparativ cu decembrie 2010. Este prima luna de scadere din iunie 2009.

5. Cererea de credite

In luna decembrie, numarul interogarilor bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare a fost de doar 78.351, acesta fiind cel mai scazut nivel din ultimii 7 ani si jumatate, respectiv din august 2004.

O banca, atunci cand doreste sa afle bonitatea unui client propriu sau potential (sau cand o persoana doreste sa contracteze un credit) il verifica la CRB, astfel ca evolutia numarului de interogari arata in buna masura evolutia interesului pentru activitatea de creditare.

6. Numarul creditelor aflate in derulare

La sfarsitul anului trecut, bancile aveau in derulare un numar de 1.491.690 credite cu o valoare mai mare de 20.000 de lei, cu 4.100 mai putine comparativ cu noiembrie, dar cu 8.800 mai multe decat in decembrie 2010. La sfarsitul anului 2008, numarul creditelor aflate in derulare era de peste 1,6 milioane.

Incepand cu 2012, bancile vor putea acorda mai greu credite in valuta, si cum multe dintre creditele pentru consum acordate in anii de boom 2005-2008 vor deveni scadente in 2012-2013, este improbabil ca bancile sa poate acorda un numar de credite noi care sa fie mai mare decat numarul creditelor ajunse la scadenta.

Comparativ cu luna decembrie, rezervele au scazut cu 497 milioane euro, iar comparativ cu ianuarie 2011, rezervele valutare au ramas la acelasi nivel.

In acelasi timp, rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4.393 milioane euro, in crestere cu 335 milioane euro comparativ cu luna anterioara, si cu 1,1 miliarde euro comparativ cu aceeasi luna anului anterior.

Per total, rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 31 ianuarie 2012 au fost de 37.089 milioane euro, fata de 37.251 milioane euro la 31 decembrie 2011, si 35.974 milioane euro la 31 ianuarie 2011.

Platile scadente in luna februarie 2012 in contul datoriei publice denominate in valuta, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice, insumeaza 180,36 milioane euro.

In ce priveste ponderea creditelor restante in soldul total de credite, aceasta a ajuns la 9,47%, in scadere de la 9,69% la sfarsitul lunii noiembrie.

Pe monede, situatia se prezinta in felul urmator:

- la creditele in lei, restantele au scazut in decembrie cu 211,8 milioane lei si au ajuns la 9,3 miliarde lei, respectiv 11,36% din totalul soldului de credite acordate in lei. Cea mai mare pondere a creditelor restante se regaseste in Salaj (24,6%), Suceava (21,8%) si Bistrita-Nasaud (21,5%), iar cea mai redusa pondere se regaseste in Bucuresti (8,6%), Teleorman (8%) si Gorj (5,6%).

- la creditele in valuta, restantele au scazut in decembrie cu 352 milioane lei si au ajuns la 12 miliarde lei, respectiv 8,4% din totalul soldului de credite acordate in valuta. Pe judete – cele mai mari ponderi sunt in Alba (15,2%), Ialomita (14,2%) si Arad (13,3%), iar cele mai mici in Tulcea (3,2%), Teleorman (2,7%) si Dambovita (2%). In Bucuresti si Timis, ponderea restantelor este de 8,5%, in Cluj de 9,4%, iar in Iasi de 6,4%.

La final

1. Dupa cum se poate observa in graficul alaturat, si in 2010 restantele au scazut in decembrie, insa in 2011 scaderea a fost mai accentuata, fiind probabil influentata de vanzarile mai agresive de portofolii de creante.

2. Sistemul bancar in ansamblul sau a inregistrat in 2011 o pierdere de circa 430 milioane lei, insa daca in noiembrie, pierderea era de 900 milioane lei, in decembrie a scazut la jumatate pe fondul reducerii provizioanelor si a restructurarilor.

3. In primele 11 luni din 2011, numarul restantierilor persoane fizice a scazut cu 30.000 si a ajuns la 700.000, insa volumul restantelor a crescut de la 5,5 miliarde lei, la 7,4 miliarde lei.

Indicatori monetari – populatie

La sfarsitul lunii decembrie, depozitele populatiei la banci au ajuns la 112,7 miliarde lei, in crestere cu 8,7 miliarde lei fata de sfarsitul anului 2010, si cu 15,4 miliarde lei comparativ cu decembrie 2009. In ultimii trei ani de criza, depozitele au crescut cu 29,9 miliarde lei, suma din care 19,7 miliarde lei reprezinta cresterea soldului depozitelor in lei, iar 10,16 miliarde lei reprezinta cresterea depozitelor in valuta, detalii in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire.

Totusi, in 2007 si 2008, doi ani de crestere fulminanta a consumului, depozitele populatiei la banci au crescut cu 38,6 miliarde lei, ceea ce arata ca, in ultimii trei ani de criza, cresterea depozitelor populatiei a reprezentat doar 78% din cresterea inregistrata in perioada respectiva.

In ce priveste soldul creditelor contractate de populatie, acesta a crescut in 2011 cu 2,16 miliarde lei si a ajuns la 104,2 miliarde lei, comparativ cu cresterea de 1,9 miliarde lei inregistrata in 2010, respectiv cresterea de 1 miliarde de lei din 2009. In 2008, soldul creditelor a crescut cu aproape 28 miliarde lei.

Indicatori monetari – companii

Soldul depozitelor la banci constituite de companii a fost de 74,5 miliarde lei la sfarsitul lunii decembrie, in crestere cu 1,1 miliarde lei compartiv cu decembrie 2010, si cu 4,1 miliarde lei fata de decembrie 2009.

In acelasi timp, soldul creditelor a avansat in 2011 cu 11,5 miliarde lei, fata de avansul de 7,5 miliarde lei inregistrat in 2010, si 1 miliard de lei in 2009. Pentru comparatie, in 2007 si 2008, cand companiile puteau lua mai usor credite, avansul soldului de credite a avansat cu 25,7, respectiv 19,2 miliarde lei.

Cresterea semnificativa a rezervelor in decembrie s-a datorat unor intrari in valoare de 1,994 miliarde euro, reprezentand alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice (inclusiv transa a III a din acordul cu Banca Mondiala, in suma de 400 milioane de euro), modificarea rezervelor minime in valută constituite de institutiile de credit, venituri din administrarea rezervelor internationale si altele.

De asemenea, la cresterea rezervelor internationale a contribuit si aprecierea dolarului american, yenului japonez si lirei sterline fata de euro pe piata valutara internationala – la sfarsitul anului 2010, 24% din rezerva valutara era pastrata in dolari, iar 10% in alte valute.

In ce priveste iesirile, acestea au insumat 545 milioane euro in decembrie, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta si altele.

Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 4,058 miliarde euro.