Economie Publicat la 1.11.2010 39 comentarii
Flexibilizarea pietei fortei de munca
Nu este un secret pentru nimeni faptul ca piata muncii din Romania este una dintre cele mai rigide din Uniunea Europeana, companiile care activeaza aici intampinand greutati semnificative atunci cand doresc sa angajeze sau sa concedieze personal.
Care este consecinta acestei rigiditati – daca la nivelul UE, ponderea in total angajati a angajatilor cu contract de munca temporar este de 14%, in Romania procentul nu trece de 1,1%, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.
Mai mult, stam prost si din punctul de vedere al ponderii angajatilor cu contract part-time: 11,9% in Romania, 19,4% in UE, peste 26% in Germania, UK sau Norvegia, si 49% in Olanda.
Ce deducem din cifrele de mai sus? In alte tari, piata muncii este mult mai flexibila, angajatorii avand posibilitatea sa angajeze pe scara larga personal cu contract de munca pe termen determinat si/sau part-time.
Daca ne uitam pe grafic observam ca Polonia, singura tara europeana care a evitat recesiunea este si tara cu cea mai mare pondere a angajatilor cu contract determinat, respectiv 27,1% din total salariati. Cine se afla la polul opus? Romania, tara care a suferit una dintre cele mai mari contractii economice dintre tarile membre UE!
Mai departe, influenta flexibilizarii pietei fortei de munca asupra ratei de activitate in Polonia si Spania se poate observa mai jos.
In Polonia, flexibilizarea pietei fortei de munca a determinat o crestere a ratei de activitate de la 44% in 2004 la 50% in 2009, iar in Spania a determinat o crestere de la mai putin de 40% in anii `80, la peste 53% inainte de criza si 49% in prezent. Spre comparatie, in Romania, rata de activitate a scazut continuu in ultimii ani, ajungand de la 62,4% in 1997, la 50,7% in 2009 (rata de activitate reprezinta proportia populatiei active in varsta de 15 ani si peste in populatia totala in varsta de 15 ani si peste).
De ce este importanta pentru Romania flexibilizarea pietei fortei de munca? Pentru ca una dintre cele mai mari probleme pe care le avem este aceea ca numarul celor care platesc taxe este tot mai mic, iar numarul celor care traiesc de pe urma celor care platesc taxe este tot mai mare.
Cu alte cuvinte, avem nevoie de noi locuri de munca, insa fara o flexibilizare a pietei muncii, acestea nu vor fi create.
Ce inseamna de fapt flexibilizare? In primul rand, companiile trebuie sa poate angaja si concedia mai usor personal – in conditii de criza, atunci cand cu greu poti sa prognozezi evolutia economiei pe un orizont de timp mai mare de 6-9 luni, companiile vor evita sa angajeze personal cu contract de munca pe termen nedeterminat din moment ce nu stiu daca vor mai avea sau nu nevoie de angajatii respectivi peste 6 luni.
In al doilea rand, flexibilizarea se refera si la organizarea flexibila a muncii, organizare care sa raspunda mai bine noilor conditii economice si sociale si care sa determine o crestere semnificativa a productivitatii.
Pe de alta parte, o piata a muncii mai flexibila poate duce si la o reducere a sigurantei locului de munca, angajatul devenind astfel mai vulnerabil, insa in mod evident Romania trebuie sa faca ceva pentru a impulsiona crearea de noi locuri de munca si pentru a creste numarul celor care platesc taxe.
Altfel, vom continua sa nu avem bani pentru pensii, pentru autostrazi sau pentru plata furnizorilor din sistemul sanitar.
Cristian Orgonas, Timisoara, blogger din 2008. Am 10 ani experienta in Vanzari, Supply Chain si Achizitii, iar pe acest blog public articole pe teme economice.
1.11.2010, 11:36 am
Ce sa liberalizezi cand 40% din forta de munca e angajata la stat? Cand 45% din forta de munca nu e in economia alba? Lasa asa ca e bine, ne descurcam, mai spaguim pe ici pe colea, si merge treaba – daca eu o duc mai bine decat vecinul pot spune ca sunt tare, smecher, ala e prost, samd.
1.11.2010, 11:42 am
din fericire, la stat nu lucreaza 40% din forta de munca, ci “doar” o treime din angajati si 16% din populatia ocupata
Problema noastra este ca 2.5 mil de persoane lucreaza in agricultura, iar marea lor majoritate nu platesc taxe
1.11.2010, 6:17 pm
Cele 2.5 milioane care lucrează în agricultură abia își acoperă costurile, cu ajutorul pensiei de obicei
. Problema sunt mai degrabă birocrația și taxarea excesivă + aparatul de stat mult prea stufos. Nu înteleg de ce taxele nu se pot încasa online, declarațiile depuse la fel. În plus ar trebui toate simplificate, în loc de 900 de tipuri de taxe, accize și impozite să se colecteze doar câteva, de exemplu impozit pe venit, TVA și impozite pe proprietăți (ex. mașini, case, terenuri, etc.). Restul taxelor sunt degeaba, deoarece de multe ori costă mai mult să le colecteze decât este suma colectată.
1.11.2010, 12:49 pm
o flexibilitate mare a pieței de muncă presupune – pentru a fi fezabilă – și o flexibilitate pe măsură a forței de muncă. adică oameni capabilă să facă multe, să învețe lucruri noi, să se adapteze/perfecționeze șamd, să fie dispuși la schimbare șamd. cam greu la noi, unde încă există multe mentalități de genul „cum să fac eu asta, când am terminat altceva? nu știu/nu mă bag/nu mă interesează”
1.11.2010, 1:06 pm
Flexibilizarea fortei de munca se produce din motive de foame, restante la banci, etc. Atita timp cit ai alternativa sa stai acasa si sa iei bani de la stat, n-ai de ce te complica. In momentul in care nu statul nu va mai da, flexibilizarea se va produce “de foame”.
1.11.2010, 4:08 pm
Si cand alternativa reala este sa mergi la un serviciu pe 7-800 lei sau la alt serviciu pe 7-800 lei ? cred ca daca erai corect asa puneai problema, nu ?
2.11.2010, 12:02 pm
@tudor bugetar
Salariul real e cu cca. 45% mai mare. Parte pe care ti-o ia statul nolens-volens. Solutia ar fi sa renuntem la disctictia intre salariul brut si cel net. Cu alte cuvinte angajatul sa primeasca toti banii din salariu, ramanad la latitudinea lui sa se asigure sau nu la stat (pensie, somaj, sanatate etc.)
Iar daca inca esti in pozitia de salariat care incaseaza 7-800 de lei lunar, nu-i meriti nici p’aia
1.11.2010, 1:06 pm
@Camil,
Cei care au astfel de mentalitate vor muri de foame sau se vor schimba. E drept ca flexibilizarea ar trebui sa inceapa dupa/sau in acelasi timp cu micsorarea numarului de bugetari.
1.11.2010, 1:11 pm
pe termen lung, da. pe termen scurt…votează
1.11.2010, 1:28 pm
Văd că aveţi o obsesie cu flexibilizarea pieţei muncii. Este o tâmpenie. Nu de asta nu creşte economia românească, ci pentru că capitaliştii noştri de doi bani(nu vă obosiţi să-mi reproşaţi cacofonia, este un omagiu adus respectivilor!) NU sunt capabili să genereze locuri de muncă. Punct! Polonia nu a intrat în recesiune pentru că are altă structură economică, şi produce bunuri industriale şi de consum, cum fac toate ţările care au trecut cu bine prin criză.
Avem 1,5 milioane de oameni care muncesc la negru. Ce flexibilitate mai mare decât asta vreţi? Câţi muncesc la gri? De fapt, singurii care sunt cât de cât apăraţi de abuzurile angajatorului sunt bugetarii. Dar a avut grijă boc şi de asta, şi acum nu mai sunt.
Avem un talent de a ocoli problemele de fond şi de a ne propti în fleacuri, ceva de speriat! Poate ne spui şi câte locuri de muncă ar crea “flexibilizarea”. Dar sigur nu poţi, şi nu cred că poate spune cineva în lume, fără să se facă de râs, aşa ceva. Pentru că e imposibil de cuantificat impactul unei asfel de măsuri. Pur şi simplu se reduc costurile cu forţa de muncă, pentru creşterea profitului. Dar să nu aştepte tovarăşii patroni să mai găsească forţă de muncă de calitate, dacă se vor juca de-a angajatul şi licenţiatul.
Ca să nu mai vorbesc despre faptul că trebuie să fii dus bine cu capu’ să crezi că-l iei pe ăla din mină şi mâine faci din el cârnăţar, sau din cârnăţar faci peste noapte asistent medical sau confecţioner chiloţi de damă. Au încercat nişte băieţi deştepţi asta şi erau să dea faliment!
Tema dă bine la impresia artistică, ce-i drept. Suntem şi noi în tendinţe. Să fim sănătoşi. Nu cu tendinţe trecem criza…
1.11.2010, 1:59 pm
Constantin Gheorghe – problema noastra este ca nu avem suficiente locuri de munca. Ok, cum le cream? Obligam companiile sau le oferim stimulente?
1.11.2010, 4:10 pm
Va sugerez u cum: te-am prins cu muncitori la negru 6 luni de puscarie cu suspendare. te-am prins a doua oara 5 ani puscarie. simplu.
1.11.2010, 6:23 pm
Taxarea mai redusă a muncii ar fi un început bun. Atâta timp cât munca legală este „pedepsită” de sistem, nu ne putem aștepta ca cineva să creeze locuri de muncă.
În plus ar fi interesant de aflat de ce nu vor mulți să plătească taxe (nici eu n-aș vrea dacă aș putea) .. pentru că cei care gestionează banii nu produc nimic de valoare cu ei. De ce să plătesc eu pentru vila lui Videanu? Atâta timp cât nu poți avea încredere în politic, nici colectarea n-ai cum s-o crești.
1.11.2010, 6:55 pm
oferim stimulente; verificam si amendam contracte deja semnate si deschidem economia catre consum intern de calitate, cu viziune pe term mediu si lung de a servi piata externa cu produse de calitate si din ce in ce mai variate “made in Romania” pe bune!
1.11.2010, 8:51 pm
@dragon: discutia despre costul fortei de munca s-a tot purtat si pe acest forum. Termenii corecti ai discutiilor ar fi trebuit sa fie cat se plateste brut, total / angajat. Ma doare in cot de procente gen 80%. Dupa ce imi spui cat plateste total pt un angajat la omv putem discuta. restul, e frectie.
@tomis: am vazut multe, poti da ce stimulente vrei tu, daca nu oferi singurul stimulent care functioneaza in lume: puscaria. nu e destul de stimulativ ?
1.11.2010, 9:15 pm
@tudor: Păi e simplu, pentru fiecare 1000 de lei plătiți angajatului, angajatorul mai dă 824 de lei la stat. La un salariu net de 2000 lei asta înseamnă un salariu complet de 3648 lei (adică costul total al salariului). Dacă angajatul alege să cheltuie acești bani, va putea cheltui doar 1520 din cauza TVA. Vrei să mai continuu?
2.11.2010, 8:56 am
@dragon: stai asa: la 1000 lei platiti angajatului costul total este 1824, adica < 450 euro. In benzinarie si in 85% din administratie si in comert etc se plateste SI MAI PUTIN. deci nu mai vorbi de costul mare al fortei de munca, vorbeste daca vrei de rapacitatea angajatorului ca o fi privat ca o fi stat. restul e gargara.
2.11.2010, 3:53 pm
@tudor: La stat e greu să cuantifici valoarea muncii unui individ, dar într-o firmă privată poți face destul de simplu calculul de cât produce angajatul și cu cât îl plătești. Și nu poți plăti un anagajat cu 1000 de lei în mână dacă acela nu produce măcar 2000.
3.11.2010, 7:14 pm
Tudor, nu poti sa ii bagi chiar pe toti in pushcarie. solutia este undeva la mijloc cind ti, insa, cont de toate extremitatile.
1.11.2010, 1:43 pm
Sincer nu inteleg ce intelege autorul prin ‘flexibilizare’. Deja sunt companii care angajaza part time sau cu contracte pe perioada determinata. Ceea ce inseamna ca legislatia permite acest lucru. Atunci ce ne opreste sa flexibilizam piata muncii? Sa fie oare lipsa de viziune a managerilor romani din toate domeniili de activitate? Sa fie oare nepotismul cvasigeneralizat? Sa fie mentalitatile comuniste? Sa fie lenea generalizata? Sa fie lipsa de strategie pe termen lung a companiilor mari din Romania? … Nuuu cred! Foarte probabil legislatia e devina
1.11.2010, 1:57 pm
Marcu: vezi cat de greu ii este unei companii sa concedieze un angajat care nu performeaza spre exemplu.
Alt exemplu – la noi, contractele pe termen determinat sunt o exceptie de la regula (vezi articolul 80 din Codul Muncii), nu o regula.
1.11.2010, 2:42 pm
Cris, ce nu inteleg eu din argumentele tale de mai sus este problema identificata de tine si solutia pe care o propui. Vrei sa spui ca in realitatea economica din Romania una dintre problemele majore o reprezinta lipsa de flexibilitate a pietei muncii? Nu ca imi face placere sa te contrazic, dar eu cred ca lipsa de competitivitate a pietei muncii (de ambele parti: angajatori care nu ofera mai nimic in afara de salariu si angajati care nu ofera mai nimic in afara de 8 h/zi prezenta la locul de munca) este o problema mai mare decat lipsa capacitatii angajatorilor de a concedia sau de a angaja pe perioada determinata. Deasemenea lipsa controlului asupra muncii la negru/gri este mai grava pentru economia reala decat lipsa flexibilitatii legislative…
1.11.2010, 2:25 pm
Păi, ar fi ceva metode, începând cu reducerea la strictul necesar a formalităţilor necesare unei firme pentru a se înfiinţa şi funcţiona. Crearea, cu fonduri publice şi private, a unor parcuri industrilale în zone de interes. Cumpărarea de către stat a terenurilor agricole nefolosite, înfiinţarea de exploatatţii agricole, care apoi să fie vândute celor care dau un examen şi demontrează că au abilităţile necesare administrării lor. Revenirea la globalizarea veniturilor, şi acordarea de deductibilităţi în domeniile pe care societatea le consideră prioritare pentru creşterea economică.
Adică statul să-şi în serios rolul de planificator strategic. Altminteri o să umblăm ca nişte muşte bete şi vom rata oportunităţi după oportunităţi. Ştiu că nu convine ideea implicării statului, dar toate ţările aşa au reuşit să se dezvolte în Occident. Apropo: ştii vreun proiect de lansator de sateliţi cu bani privaţi? Ar fi fost posibil GPS dacă nu investeau statele în acest sistem? Că de construit terminale e simplu. Complicat e să pui 25 de sateliţi pe orbită. De ce nu se bate nimeni să finanţeze din bani privaţi sistemul european GPS Gallileo?
Aşa că lucrurile sunt mult mai complicate,, şi răspunsurile nu au cum fi altfel decât complexe. Simplificând prea mult lucrurile, nu facem decât să ratăm soluţiile.
1.11.2010, 2:37 pm
1. “reducerea la strictul necesar a formalităţilor necesare unei firme pentru a se înfiinţa şi funcţiona”
debirocratizarea e un alt mod prin care devenim mai atragatori pentru firme, nu exclude, ci doar completeaza flexibilizarea pietei fortei de munca
2. “Crearea, cu fonduri publice şi private, a unor parcuri industrilale în zone de interes”
Stiu eu un park industrial din asta in Iasi care e in paragina. Se vroia un catalizator al firmelor din IT (printre altele), a stat continental vro 2 ani si gata. Acum e oarecum in paragina. De ce? Conditii proaste, chirie mare, e la marginea orasului. Si toate astea datorita faptului ca la noi orice investitie de stat are aceste caracteristici.
3. “Cumpărarea de către stat a terenurilor agricole nefolosite, înfiinţarea de exploatatţii agricole, care apoi să fie vândute celor care dau un examen şi demontrează că au abilităţile necesare administrării lor” Cred ca glumesti! In Romania? Nici nu vreau sa ma gidesc cum vor fi examenele alea si cine le va cistiga… Nu mai bine dam subventi in agricultura deajuns de mari astfel incit sa vina firme private si sa cumpere terenurile si sa le exploateze?
Mai departe nu mai comentez. Chiar nu vad ce legatura are flexibilitatea pietei fortei de munca cu GPS-ul
2.11.2010, 12:15 pm
Tovarsu’ bolsevic Cgheorghe (fost consilier a lu’ ion ilici iliescu)
Nu mai bine lasam statu’ sa se ocupe de tot?
“Cumpararea de catre stat”…
Pai pe banii cui tovarasu’? Vine “statul” cu bani d’acas?
Altfel, numitul gheorghe (simpla coincidenta) vrea sa traiasca din practicarea operatiei numita agricultura. Pai sa fie sanatos, nu vad de ce ar trebu “sa-l subventionam” noi ceilalti. Inteligent ar fi ca nimeni (si in primul rand statul) a nu-i puna tot felul de piedici. Dar atat.
“acordarea de deductibilităţi în domeniile pe care societatea le consideră prioritare pentru creşterea economică.”
Cu alte cuvinte “economie” planificata si centralizata. E falimentara…
1.11.2010, 3:01 pm
De acrod ca forta de munca trebuie ‘flexibilizata’. Dar ce masuri concrete propuneti?
Articolul face niste afirmatii generale fara acoperite, de genul ‘iata muncii din Romania este una dintre cele mai rigide din Uniunea Europeana’ fara a da solutii.
Incurajarea contractelor la termen si a muncii part-time vor ajuta.
Dar la fel de importante ar fi: eliminarea contractelor coletive, reducerea platilor compensatorii, creasterea mobilitatii intre regiuni/orase.
Sa facem o lista concreta de obiective si masuri si sa o inaintam guvernului.
1.11.2010, 3:56 pm
Concluzia? Nu se poate face, noi suntem români! Tâmpiţi! Pentru că gândim în clişee! Uitaţi ce aţi citit în manualele de economics şi gândiţi cu capul vostru. S-ar putea să vi se arate!
1.11.2010, 7:17 pm
Orgonas, astazi te declari impotriva drepturilor omului la munca si torni in pahar agriculturii ultima picatura de venin: dupa dupa privatizarea irigatiilor si a agriculturii ce s-a farimitzat, sa lasi agricultorii sa moara incontinuare de nevoie iar piata muncii sa o slabesti prin metode de largire a drepturilor companiilor sa angajeze si concedieze mai usor personalul – vezi ca “numai” in perioada de “criza”… – iti aduci contributia directa la slabirea continua a tarii.
Esti impotriva taxelor insa te plingi ca nu se platesc destule pentru a-i tine in palme pe bugetari. In final vrei ca furnizorii sa fie asigurati de plata.
Cred ca trebuie sa te opresti cu productivitatea ca o sa isi dea seama si ultimul fraier de schema asta. Incearca sa te referi la ce am putea produce = oportunitati de crestere a economiei prin cresterea productiei bunurilor ce sunt ori sunt produse astazi in cantitate insuficienta, ori neproduse. Las-o incolo de productivitate ca te faci de unul singur si mult mai devreme de ris!
2.11.2010, 12:24 pm
@tomis
“drepturilor omului la munca”
Dreptul este incuviintarea unei actiuni independente a unui om! Nu confunda dreptul cu obligatia (altuia/altora de a-i oferi de munca)! Locurile de munca nu cresc in copaci!
“Dreptul la munca” inseamna posibilitatea unei persoane de a accepta sau refuza un loc de munca atata timp cat acesta ii este oferit de catre cineva sau de a infiinta el insusi acel loc de munca.
Dreptul “pozitiv” la munca, inteles ca obligatia altuia/altora de a-ti asigura un loc de munca, e o nerozie, inseamna transformarea tuturor oamenilor in sclavi (prestatori de munca fortata/silnica).
3.11.2010, 7:00 pm
IOnut: ai scris “Nu confunda dreptul cu obligatia (altuia/altora de a-i oferi de munca)” si “dreptul este incuviintarea unei actiuni independente”
Cind dai afara, “MAI USOR (vezi orgonas)”, oamenii din munca, te pui in situatia de a nu mai “incuviinta (de a te opune ei) actiunea independenta” de a munci a unui om care, pina la proba contrarie, este bun in postul in care l-ai angajat…
Stiu asta din proprie experienta, din nefericire. I’ve been there and done that! Prima conditie, conditia principala si primul rol in angajarea a unui BUN lucrator sunt o procedura buna de intervievare si un contract bun facute/pornite/planuite in primul si primul si primul .. rind de catre ANGAJATOR!
Angajatorul este cel care, atunci cind nu-si face tema de casa, se pune el insusi in situatia de a fi nevoit sa concedieze si, il pune si pe angajat in situatia de a trece iarasi, cu greutate, de la un serviciu la altul.
In privinta angajarilor de personal bun; ca este bun sau “neproductiv” (imi vine sa vars de fiecare data cind citesc asta aici…); ca se face planul sau nu; ca orisice altceva, nu o mai dati (poate ca tu nu caci nu imi aduc aminte) de gard si punindu-le in spatele lucratorului pentru ca, in primul rind, toate acestea sunt in primul rind responsabilitatea si vina (in cazuri negative) ANGAJATORULUI care, in mod cert, se dovedeste mult mai nepregatit in rolul lui decit sarmanul muncitor!
De angajarile prost facute sunt de vina…. ANGAJATORII mult mai nepregatiti in rolul lor decit angajatii in sine. Cind proasta metoda si decizie de angajare profesata de angajator este urmata de relaxarea conditiilor de concediere – dupa cum Orgonas vrea sa se intimple, angajatorul se pune in situatia de a impiedica actiunea independenta a angajatului sa munceasca. Aceasta reprezinta sau poate reprezenta reprimarea dreptului la munca!
Vei observa ca, in timp si daca nu redevenim comunisti, in cazul in care “masura Orgonas de elasticizare a pietei de munca” se aplica, o sa explodeze actionarile in instanta a angajatorilor de catre angajati. Acestea vor avea drept efect exact ce Orgonas “doreste” mai putin: scaderea productivitatii, ineficienta, saracire si probleme ale domeniului privat.
3.11.2010, 10:30 pm
@Tomis
Un “contract de munca” este un contract de schimb de proprietate (bani contra munca). Astfel acordul ca si incheierea lui ar trebui sa fie actiuni 100% voluntare (negociate). Adica angajatul ar trebui sa aiba posibilitatea sa-si dea oricand demisia, iar angajorul, al randu-i, sa poata sa-l demita pe acesta oricand. Adica fiecare ar trebui sa aiba libertatea totala de optiune, intre a continua sau nu schimbul de proprietati. Nu vad unde e problema. Si in orice caz, concedierea (din orice motiv) nu incalca “dreptul la munca” al angajatului, ci inseaman doar refuzul de a continua schimbul. Interventia unui tert in aceasta problema (aici e vorba de stat) e ilegitima.
4.11.2010, 8:56 am
Ionut: in principiu suntem de accord; nu insa si in detalii. Tocmai de aceea generalizarea pe care o faci sit u ca si Orgonas poate, in unele – multe cazuri, sa constituie baza pentru argumentarea nerespectarii dreptului la munca, de unde si remarca mea. Cu Orgonas am fost poate prea abrupt in comentariu pentru ca am observat si inteles cum, iarasi, propune discutiei intr-un mod superficial aceasta problema extrem de importanta, generalizind realitatea plina de detalii vitale a vietii romanesti si internationale. Argumentele ce le adduce nu consider ca acopera sufficient aspectele “pietii” muncii despre care scrie (el si tu). Noii veniti si neexperimentati in acest aspect pot intelege in mod eronat de la voi care le sunt oportunitatile, cu effect negativ, cred eu, in dezvoltarea individuala a angajatului precum si a afacerii la nivel local sau mai mult: doar si eu si voi dorim o viata mai buna a angajatului si success afacerilor, nu?
Nu affirm ca sunt specialist in domeniul contractelor de munca. Am doar experienta a 12 job-uri diferite in pozitie de angajat si angajator/trainer/supervisor-manager, lucrez la cel putin a 13-a pentru pozitia de propriu angajat – proprietar de business cu proprie idée de business, am avut training platit din buzunarul meu ($4500) in tehnici de obtinere a job-ului (o firma foarte cunoscuta in domeniu) si am cunostiinte “generale” in privinta a ce doreste angajatorul/afacerea de la angajat in America, Romania, Grecia si Italia – discut numai despre citeva (putine) firme din fiecare tara – evident, experienta mea. Bineinteles ca experienta si cunostiintele mele sunt susceptibile greselii, sau, mai degraba, deschise … imbogatirii.
Aspectele pe care asi vrea sa le discut sunt atit de multe incit aici pot doar sa ma limitez la citeva. Incep prin a comenta raspunsul tau.
(deja am scris prea mult. In caz ca doresti sa mai citesti, continui mai jos)
4.11.2010, 9:13 am
Ai scris: “Un “contract de munca” este un contract de schimb de proprietate (bani contra munca). Astfel acordul ca si incheierea lui ar trebui sa fie actiuni 100% voluntare (negociate).” Cu asta sunt de accord.
4.11.2010, 10:19 am
Ai scris: “Adica angajatul ar trebui sa aiba posibilitatea sa-si dea oricand demisia, iar angajorul, la randu-i, sa poata sa-l demita pe acesta oricand. Adica fiecare ar trebui sa aiba libertatea totala de optiune, intre a continua sau nu schimbul de proprietati. Nu vad unde e problema.” Cu astea nu sunt de accord in totalitate, asi spune cel putin 90% in dezacord din cauza multitudinii de contracte diferite bazate pe interese benefice mutuale cautate atit de catre ANGAJATOR cit si de angajat. Subliniez ANGAJATORUL pentru ca, in conceptia mea bazata atit pe experienta cit si teorie, angajatorul este cel ce generaza oferta de munca sin u angajatul care genereaza oferta de prestatie de munca (fara “unde” sa te duci la munca, poti fi tu/sau eu cit de specialisti, insa someri!). Acum intervine chestia cu “ce vrea angajatorul” si “cit vrea angajatul sad ea”, pentru ca fiecare sa obtina beneficial scontat de fiecare – de unde si optiunea de care tu scri.
Exact aceasta optiune este insa problema pe care o mentionezi – mai degraba diferitele optiuni! In functie de cerinta de angajare generata de angajator, optiunile sunt DE-limitate(!) in functie de RESPONSABILITATI si BENFICII contractuale pe care, fiecare, angajator si angajat, trebuie sa le respecte POTRIVIT LEGII/LOR IN VIGOARE (introducerea tertzei parti…).
Pentru ca ma consider un om cu viziune, continui cu un argument arhicunoscut si necesar care incepe cu intrebarea ce trebuie sa si-o puna generatorul de munca, anume ANGAJATORUL (dau numai citeva exemple):
• Vreau (angajatorul) munca la ora prestata de “muschi”? Fain: generez contract la ora cu specificatii de genul “cind nu mai am nevoie de tine, te dau afara” potrivit legii (tertza parte)
• Vreau munca la ora prestata de contractori profesionisti? Fain: generez contract care specifica ce anume trebuie achieved in acea ora, pentru cite ore, dupa care te dau afara cind vreau eu, DUPA ce ti-ai indeplinit sarcina. Acuma, san u uitam ca fiecare poate avea dreptul contractual la beneficii de genul pauza de masa, etc, potrivit legii (tertza parte)
• Vreau munca sezoniera, mai lunga, etc? Fain: contract specific care specifica indatoririle si benficiile fiecaruia, potrivit legii (tertza parte)
• Vreau munca de medie durata, 2-3 ani? Fain: contract specific e stipuleaza indatoririle si beneficiile mutuale PE ACEA PERIOADA. Aceste contracte deja arata dorinta angajatorului de a angaja profesionisti pe care sa ii tina in munca pe perioada medie PENTRU CA ARE NEVOIE DE EI pe acea perioada, sin u are nevoie de altii DIN CAUZA COSTURILOR de angajare, training, etc. In aceste conditii, contractul se schimba iarasi si trebuie respectat, in litera legii. De la acest punct putem discuta zile si nopti in privinta cerintei de munca, prestatiei, responsabilitatilor si beneficiilor care se schimba contractual, comparat cu alte contracte. Intrebare: pentru o astfel de munca crezi ca poti angaja PROFESIONISTI buni daca le zici ca ii dai afara cind vrei tu (eu zic ca nu)?
• Vreau munca de lunga durata, ani? Fain: generez contract specific care sa stipuleze indatoriri, benficii si, in mod decisive, caut sa reduc costurile de angajare, training, etc, prin stipulare de contract si obligatia mea, de angajator (in primul rind) sa imi asum responsabilitatile pentru a-I tine pe angajati in munca! In caz ca ii dau afara cind mi se scoala, am pierdut timp si bani! Numai daca nu se respecta conditiile contractuale, atunci da, ii dau afara si cheltui MAI MULTI BANI sa angajez altii…
• Vreau sa angajez oameni cheie pe departament
• Vreau sa angajez oameni cheie pe divizie
• Veau sa angajez oameni cheie in decision making over all business
• Etc
Intrebare: atita vreme cit TUTURORA le scri in contract ca ii poti da afara cind vrei tu, indifferent de motiv, ce fel de angajati crezi ca vei obtine si cit te va costa sa ii ti in job? Mult , putin? EU ZIC CA MAI MULT……..
Rolul managerului este sa creasca valoarea efortului financiar prestat de finantatori (ceva cu care am o problema). Afacerile sunt create sa faca profit indifferent de parerea mea sau a ta. In conditiile atit de variabile de oferta si prestatie de munca crezi ca principiul “te dau afara cind vreau eu” sau “muncesc la tine pina cind vreau eu” se aplica in mod efficient fiecarei situatii? Eu cred ca nu! Daca tu ai alta parere probabil ca, in alta viata, ai dreptate. In cazul in care acum aplici principiul tau vei avea surpriza sa gasesti in functii de conducere… plugari, precum este cazul Romaniei.
(sunt cam obosit, insa este “simbata”)
4.11.2010, 10:37 am
Ai scris: “Si in orice caz, concedierea (DIN ORICE MOTIV-sublinierea mea) nu incalca “dreptul la munca” al angajatului, ci inseaman doar refuzul de a continua schimbul.” Total dezacord: Incalcarea contractului de munca de catre angajat sau angajator este sau trebuie pedepsita prin lege (tertza parte) deoarece contravine drepturilor legitime de oferta si prestatie de munca, precum contravine P-R-O-F-I-T-U-L-U-I firma-angajat, profit care, in viata noastra prezenta ne asigura existenta. Incalcarea contractului de munca din alte motive decit cele specificate in contract sunt pedepsite prin lege in tari diferite de Romania, tari mult mai prospere atit pentru angajatori cit si angajati.
4.11.2010, 10:39 am
Ai scris: “Interventia unui tert in aceasta problema (aici e vorba de stat) e ilegitima.” Am scris destul despre tertza parte ca sa intelegi raspunsul meu.
4.11.2010, 1:20 pm
“Intrebare: atita vreme cit TUTURORA le scri in contract ca ii poti da afara cind vrei tu, indifferent de motiv, ce fel de angajati crezi ca vei obtine si cit te va costa sa ii ti in job? Mult , putin? EU ZIC CA MAI MULT…”
Asta (ar trebui sa fie) doar problema “angajatorului”. Intrebarea de genul “ce fel de angajati crezi ca vei obtine”? e irelevanta, ba mai mult e doar o parere personal-subiectiva. La asta se refera “flexibilizarea” pietei muncii.
In ceea ce priveste piata fortei de munca, raporturile sunt inversate, furnizorii sunt detinatorii acesteia (angajatii) iar clientii sunt beneficiarii acestora (angajatorii).
Tocmai asta spun, ca daca scriu de la inceput asta in contract s-a rezolvat problema: in acest caz nu se poate vorbi de incalcarea contractului. E simplu!
Mai departe, intr-adevar, depinde de abilitatea mea de antreprenor sa stiu sa mentin forta de munca. D’abia in cadrul acesta (de piata libera a resursei numita “munca”) se pot maximiza profiturile (si ale angajatului si angajatorului) sau pierderile.
4.11.2010, 6:36 pm
Ionut: adevarat ca specifici in contract, nu-i asa?
Tocmai aici e buba: nu poti sa mai scri in contract ca ii dai afara “usor”" pe oamenii importanti pe care vrei sa ii ti mai multa vreme si pe care te bazezi sa iti mearga afacerea pentru ca, daca a-i face-o si n-ai avea grija de ei i-ai pierde repede.
Nu poti sa faci acelasi fel de contract cu toata lumea cum nu poti veni, peste noapte, cu o noua “lege” prin care devi in stare sa dai afara “mai usor” din slujba pe noii, prezentii si vechii lucratori.
Imi dai voie sa nu cred in abilitatile anteprenorului roman: rezultatele lui sunt mai mult decit vizibile, iti sar in ochi astazi ca si in fiecare dintre ultimii douazeci de ani. Doua abilitati are acest antreprenor cu siguranta: sa inshele mai ales taxele si sa mentina la nivel scazut salarizarea si beneficiile angajatului pentru a obtine astfel profituri mult mai mari decit ar obtine in alta tara europeana.
Insusi Orgonas recunoaste ROI-ul ridicat insa el este de partea lupului atita vreme cit o mare parte din domeniul privat este si el o oaie!
Nu mai scriu acelasi lucru ca ma invirt in cercuri de prea multe ori si ametesc. Observ cu placere cum din ce in ce mai multi comentatori observa nepotrivirea dintre teoriile economice argumentate de orgonas sau chiar de tine.
INdefinitiv schimbam doar opinii aici si fiecare dintre noi decide sa creada sau nu ce teorie vrea el. In final, daca si dupa 20 de ani de jaf decidem sa credem ca el, jaful, este OK, este realitatea romaneasca si trebuie sa ne multumim sa traim cu el iar, daca schimbam ceva, sa schimbam in rau pentru noi ca sa profite altii si mai mult de pe urma dobitociei noastre de a – cel putin – nu intelege mai bine, cum sa spun, zatzit, ramineti voi acolo cu teoriile si deciziile voastre si eu imi vad de drum. Am anticipat drumul asta de 20 de ani si nu imi pare deloc rau de decizia facuta atunci. Imi pare rau ca nici la batrinete nu o sa ma pot intoarce intr-o Romanie buna si sanatoasa, cel putin la cap!
4.11.2010, 6:42 pm
Erata: “…observ cu placere cum din ce in ce mai multi comentatori inteleg sa amendeze cu argumente puternice nepotrivirea dintre piata/viata REALA si teoriile economice ale lui Orgonas sau chiar ale tale.”