Blogroll

ARHIVA

Economie Publicat la 29.9.2010 19 comentarii

Salariul mediu pe economie – un indicator care devine din ce in ce mai irelevant

Salariul mediu pe economie este un indicator comunicat lunar de catre INS, iar valoarea sa constituie o baza de calcul pentru alti indicatori importanti, cum ar fi spre exemplu valoarea punctului de pensie.

Din nefericire, cresterea economica din perioada 2000-2008 a generat uriase dezechilibre sociale, astfel ca, in acest moment, salariul mediu pe economie este departe de a reflecta salariul incasat de catre un angajat mediu.

1. Cat castiga de fapt salariatul mediu

Datele INS arata ca in timp ce salariul mediu brut pe economie in primul trimestru a fost de ~2.000 de lei, doar 20% dintre salariati au castigat peste medie, in timp ce 80% au castigat sub medie, salariul median fiind undeva in jurul sumei de 1.350 de lei. Cu alte cuvinte, salariul mediu este semnificativ umflat de catre cei cu salarii foarte mari (in 2009, 180.000 de romani au castigat din salarii mai mult de 60.000 de lei conform ANAF), in timp ce marea masa a salariatilor castiga mult sub medie.

In sectorul intermedierilor financiare spre exemplu, respectiv sectorul cu cele mai mari salarii din Romania, salariul mediu brut in octombrie 2009 a fost de 4.000 de lei, dar in realitate, 79% dintre angajati castigau sub medie, iar 43% dintre angajati castigau sub 2.000 de lei brut. In administratia publica, dezechilibrele sunt si mai mari – aproximativ 85% dintre salariati castiga sub medie, si doar 15% peste medie.

2. Dezechilibre extreme

Conform datelor ANAF, in 2009, cel mai bine platiti 20% dintre salariati au castigat de 4.8 ori mai mult decat cei restul de 80%. Mai mult, conform Eurostat, in 2008, cel mai bine platiti 20% dintre romani (salariati + alte categorii) au realizat venituri de 7 ori mai mari decat restul de 80%, acest raport situand Romania pe locul doi in UE, dupa Letonia. In 2007 am fost pe primul loc cu un raport de 7,8, iar in tarile dezvoltate raportul este de 4-5.

Daca judecam lucrurile conform evolutiei coeficientului Gini observam ca, in 2007, Romania a fost de asemenea pe locul intai in randul tarilor membre UE din punctul de vedere al inegalitatii distribuirii veniturilor. In 2008 am cazut pe locul doi, dupa Letonia.

3. De ce crescut salariul mediu pe timp de criza?

Unul dintre efectele crizei a fost acela ca a determinat o crestere artificiala a salariului mediu, crestere generata de concedierile realizate de catre companii. Astfel, in ultimii doi ani, salariul mediu pe economie a crescut cu ~12% (iunie 2008 vs iunie 2010), iar numarul locurilor de munca a scazut cu peste jumatate de milion, insa cei concediati au fost in primul rand muncitorii, respectiv cei cu salarii mici.

Din moment ce numarul salariatilor care castigau sub medie a scazut, media celor ramasi a crescut, generend falsa impresie ca cele mai multe dintre companii au continuat sa creasca semnificativ salariile si pe timp de criza, lucru care in realitate nu prea s-a intamplat.

4. Concluzie

Atunci cand ne referim la salariul mediu pe economie, trebuie sa fim foarte atenti. S-a dezbatut extrem de mult faptul ca punctul de pensie nu mai reprezinta 45% din salariul mediu, insa dezbatera este falsa din moment ce salariul mediu este la randul sau un indicator care nu mai reflecta situatia reala existenta pe piata muncii.

Spre comparatie, punctul de pensie reprezinta acum aproximativ 50-55% din salariu median.

Pe de alta parte, in cazul pensiei medii, dezechilibrele nu sunt atat de mari. Astfel, dintre cei 4.8 milioane de pensionari din sistemul de asigurari sociale, 57% au o pensie sub cea medie, iar 43% peste medie.

Nota: salariul median este indicatorul care imparte numarul salariatilor in doua – jumatate dintre salariati castiga mai putin, iar jumatate castiga mai mult.

Share

Tags:

19 comentarii

  1. prudent
    29.9.2010, 10:20 am

    khris, felicitari. Din pacate, dintre cei ce vor posta mai jos cati inteleg semnificatia articolului?. Mai ales partizanii lui “sa ni se dea, nu importa de unde”.

    • AristotelCostel
      29.9.2010, 9:28 pm

      @oranj dream team

      Asta spuneam cu doi ani in urma, dar atunci interesele erau strict… imobiliare. Acum khris simte nevoia sa-si faca datoria pe linie de PDL in privinta pensiilor. :)

  2. camil
    29.9.2010, 10:59 am

    faptul că ne aflăm pe locuri fruntașe în ceea ce privește coeficientul Gini al inegalității nu arată decât o realitate pe care o putem vedea cu toții, dacă ne uităm mai bine – aceea a unei societăți puternic polarizate, în care puțini câștigă mult și foarte mult, în timp ce restul trăiesc la limita subzistenței. acest „model” (întâlnit și în America Latină sau aiurea) nu reprezintă dezvoltare durabilă pe termen lung, doar o accentuare a clivajelor existente.

    • Adrian
      29.9.2010, 11:33 am

      As vrea sa fac o remarca, pentru ca se vorbeste mult de diferenta de salarii, fara a observa un fapt, si anume lipsa de specializare pe diverse joburi tehnice. Cati dintre cei care lucreaza pe un salariu mic sunt dispusi sa faca eforturi de specializare, sa invete o limba straina, etc, pentru a ajunge la un salariu mai bun? Am vorbit cu multi care considera ca efortul e prea mare, si care se multumesc cu ceea ce primesc.
      As zice ca trebuie vazuta si partea asta de poveste.

      • Robert
        29.9.2010, 11:59 am

        Total de acord; sintagma “las’ ca merge si-asa” inca functioneaza bine-mersi, cascam gura sa cerem bani da’ nu facem efort ca sa-i si meritam. Caci cazurile [sic!] de specialisti ‘pur-sange’, care nu au nevoie de educatie formala, sunt rare.
        Btw l-am auzit pe Funeriu spunand o chestie desteapta: “Pe vremuri era un atu sa vorbesti o limba straina; azi e un dezavantaj sa nu stii doua”.

      • Gabriel
        29.9.2010, 12:07 pm

        Numai Funeriu putea sa spuna asa ceva… dar la ce baza se raporteaza?

    • camil
      29.9.2010, 12:21 pm

      @ Adrian
      nu mă refeream la joburi tehnice, ci la ansamblul întregii societăți. cât timp la noi salariul mediu este unul de subzistență – mai mic de 400 de euro – iar în statele dezvoltate (către care tindem, nu?) cu un salariu mediu poți trăi „mediu” (clasa de mijloc mult-visată) orice discuție despre specializări și eforturi suplimentare este inutilă.

  3. Ionut
    29.9.2010, 11:00 am

    Trebuie completata analiza la nivel de regiuni de dezvoltare.
    Nu prea mi-e clar care dintre metodologii s-a folosit pentru calcularea salariului mediu brut si a salariului median.

    • Cristian Orgonas
      29.9.2010, 11:06 am

      Ionut: INS nu calculeaza salariul median – i-am intrebat si mi-au spus ca modul de colectare al datelor lunare nu le permite.
      Am calculat eu salariul median in functie de impartirea salariatilor pe decile de castig in T1.10 – numarul celor cu salarii nete mai mici de 980 de lei (1.350 brut) este aproximativ egal cu cel al salariatilor care castiga peste valoarea respectiva.

      • Ionut
        29.9.2010, 11:14 am

        Hmm … mi se pare ciudat de apropriata valoarea salariului mediu net de salariul median rezultat; dupa numarul de salariati din grafic deduc ca este vorba de ancheta statistica facuta in gospodariile populatiei.

  4. Tudor bugetar
    29.9.2010, 12:26 pm

    Domnule Orgonas, am mai atras atentia asupra datelor INS referindu-ma la administratie. In administratie este comunicat un salariu mediu fals, pentru ca se raporteaza categoria: “Administratie publica, aparare si siguranta nationala”. Adica baga la gramada si SRI si o primarie.

    Tot vroiam sa va intreb un lucru. RO are un anumit PIB. Ne amaram ca este mic. Ce s-ar intampla insa cu PIB-ul daca ar creste de ex salariul minim ? Nu ar creste si PIB-ul ? Se poate calcula ? Multumesc

    • alex
      29.9.2010, 12:46 pm

      PIB nu e influentat direct de salarii.

      PIB masoara fie “productia”, fie “consumul” (depind ce metoda de calcul folosesti, vezi pe site-ul INS detaliile).

      Consumul nu e necesar sa creasca daca cresc salariile, exemplul cel mai bun fiind aceasta perioada in care salariile au crescut insa consumul se duce in jos.

      • Tudor bugetar
        29.9.2010, 2:12 pm

        ce alarii au crescut ?

      • catalin
        29.9.2010, 8:17 pm

        @Tudor bugetar. In 2010 au crescut o parte din salariile din companiile care au scazut in 2009, mai ales in locurile unde se face export.

      • Tudor bugetar
        30.9.2010, 10:06 am

        @catalin: in cazul acesta domnul Orgonas greseste; tocmai spune ca au scazut nr de salariati s-au pastrat salariile si a reiesit o roductivitate mai mare. Dvs. spuneti ca au crescut salariile ? din ceea ce am vazut eu pe real, producatori de incaltaminte, taiat spor, taiat bonuri lucrat si sambata – acelasi salariu (“ca e criza” !!)

    • tomis
      30.9.2010, 6:07 am

      Tudor si Alex: Salariile (chiar si minime) participa IN PRINCIPAL in calculul PIB-ului atunci cind se foloseste metoda de calcul bazata pe VENITURI!

      In privinta intrebarii lui Tudor si a raspunsului lui Alex legate de participarea salariului (minim) la calcularea PIB, asta este ce stiu eu:

      Prin metoda de calcul a veniturilor (si nu a a cheltuielilor), PIB (Gross Domestic Product pe la mine) se calculeaza astfel:

      PIB (GDP) =
      Compensation of Employees +
      Rents (chirii) +
      Interest (dobinzi) +
      Proprietors’ Income (venitul net al firmelor ce nu sunt corporatii) +
      Corporate Profits (profiturile nedistribuite ale corporatiilor) +
      Three Adjustments

      Dupa cum se observa si chiar se mentioneaza in definitie, (traduc) “categoria cea mai mare a veniturilor (ce participa la PIB) este alcatuita in principal din salariile platite de afacerile particulare si de guvern celor ce presteaza munca.”

      Continui cu definitia retributiei (compensation) lucratorilor din acelasi manual: “(compensatia) include deasemeni suplimente de venituri si salarii, in particular, platile facute de angajatori in (conturi individuale ale angajatilor) asigurarile sociale si intr-o varietate de pensii, sanatate si beneficii sociale pentru lucratori. Aceste venituri si salarii suplimentare sunt o parte din costul angajatorilor de a obtine munca si sunt tratate drept componenta a platilor facute de companiile angajatoare veniturilor angajatilor.”

      Inchei prin a observa, din nou si contrar parerii lui Alex, ca SALARIILE SUNT COMPONENTA PRINCIPALA in calcularea PIB-ului prin metoda veniturilor.

      • tomis
        30.9.2010, 7:23 am

        Continui cu ce nu m-am putut abtine (ca de obicei) sa comentez din definitia de mai sus.

        In primul rind, Tudor, ai intuit bine, zic eu, ca PIB-ul creste odata cu marirea salariului, minim sau mediu pe economie! Sunt multe de discutat pe aceasta tema si ma mir cum de dl. economist Orgonas nu o face din aceasta prisma.

        Ce este interesant de urmarit din definitiile componentelor PIB-ului de mai sus, dupa cum pot socoti eu, sunt urmatoarele:

        Componenta “compensation of employees (retributia)”: atita vreme cit ANGAJATORII (ei trebuie sa fie PRIMII in acest fenomen de….. p-i-a-t-a…) atrag lucratori BUNI prin retributie marita se petrec urmatoarele:

        Componenta chiriilor: chiriile cresc ca si conditiile de locuit pentru ca lucratorii isi permit sa traiasca mai bine, sau afacerile isi permit mijloace fixe mai bune de productie…
        In aceste conditii, PIB-ul creste.

        Componenta dobinzilor: in situatia in care veniturile lucratorilor sunt mai mari iar ei isi permit sa traiasca mai bine sau afacerile isi permit sa imprumute in aceste conditii (veniturile cresc prin productie de volum si calitate), dobinzile cresc. In aceste conditii, PIB-ul creste si el.

        Componenta veniturilor nete ale firmelor neincorporate: ati spune ca, odata cu cresterea compensatiilor angajatilor, profiturile acestor firme ar scadea si PIB-ul s-ar micsora si el. Greseala! Economia de piata ar actiona in acest moment si, cu angajati mai buni (vezi mai sus) precum si cu viziune si afacere buna, firmele ar avea venituri mai mari prin VENITURI MAI MARI GENERATE DE PRODUCTIE PRIN VOLUM SI CALITATE (pentru care tara toata tipa in nevoie – UNDE ESTE CERINTA ESTE SI SOLUTIE!!!). In aceste conditii, PIB-ul ar creste.

        Componenta profiturilor corporatiilor: in afara maririi profiturilor care se probeaza la acest component ca si la punctul de mai sus, o subcomponenta FOARTE INTERESANTA a componentului profiturilor corporatiilor este acela ca PIB-ul include in calcului lui TAXELE PE VENIT ALE CORPORATIILOR: cu cit veniturile sunt mai mari, cu atit si taxele; de unde, PIB-ul SCADE.

        Componenta celor trei ajustari la metoda de calcul a PIB-ului prin venituri: cele trei ajustari sunt:

        Ajustari ce iau in consideratie taxele indirecte ale afacerilor +
        Deprecierea consumarii capitalului fix +
        Factorul net al venitului provenit din strainatate

        Daca nu discut acum ultima ajustare, le discut pe primele doua (va puteti informa asupra ce nu discut din manual, voi insiva):

        Ajustarea prin Taxele indirecte pe afaceri: aceste taxe includ, printre altele:

        Taxele de vinzare +
        Accizele +
        Taxele pe proprietate +
        Licentele +
        Taxe vamale.

        De aici se observa cum taxele au si ele un rol mare in calcularea PIB-ului. Daca taxele generale pe venitul firmelor ar putea micsora profitul lor de unde si micsorarea PIB-ului, taxele indirecte il maresc. Taxatia are un rol primordial in existenta societatii prezente.

        Deprecierea consumarii capitalului fix: odata cu procurarea unei forte de munca mai buna prin marirea retributiei, odata cu cresterea veniturilor firmelor bazate pe productie de volum si ridicarea calitatii produselor, firmele investesc mai mult in proprietati, echipament si uzine (…). Prin depreciere, firmele pot deduce din taxe exact aceasta depreciere, capatind astfel abilitatea de a beneficia de capital in plus, pentru investitii. Aceasta abilitate marita de plus investitie MARESTE chiar PIB-ul!

        Concluzia mea: prin marirea salariului (minim in principal, chiar si mediu, nu neaparat median), PIB-ul creste in toate componentele lui atita vreme cit, in parallel, se promulga si practica o taxatie sanatoasa si riguroasa.

        In Romania chiar Orgonas declara ca, in comparatie cu alte tari europene, taxele sunt mai mici. In aceste conditii, plus PIB-ul calculat ca mai sus, Orgonas doreste ca taxele sa se micsoreze si mai mult, iar salariul minim sa fie zero pentru a da friu liber functionarii pietei libere. Introduceti voi insiva valorile gen Orgonas in calcul si dati un raspuns in privinta cresterii sau descresterii PIB-ului, nivelului de trai si a mediului de afaceri romanesti!

        Eu personal am facut acest calcul si am ajuns la concluzia ca parerea lor este o gogomanie infatuate de tineri lipsiti de experienta insa cu pretentii nejustificat de … marete (capra riioasa si cu coada pe sus), sau ca este parerea unor oameni vinduti anumitor interese de mic grup si nu al intregii tari.

        Definitiile discutate de mine le gasiti in urmatorul manual: Politics, Principles, Problems and Policies, Fourtheenth Edition, Campbell R. McConnell, professor of economics, emeritus, University of Nebraska, Stanley L. Brue, Professor of Economics, Pacific Lutheran University, Irwin McGraw-Hill, 1999

  5. citizen B
    4.10.2010, 1:41 pm

    E ceva ciudat, pentruca daca ne uitam pe harta din Wikipedia de la linkul dat in articol (sau chiar pe cea in varianta engleza) apare ca Romania sta f. bine la coef. Gini – valori apropiate de restul Europei si America de Nord, in contrast cu Africa de Sud, America de Sud sau chiar China. Cum explicati?

  6. Reforma Băsescu în Sănătate: segmentarea consumatorilor | Critic Atac
    27.9.2011, 1:29 am

    [...] [5]. http://businessday.ro/09/2010/salariul-mediu-pe-economie-un-indicator-care-devine-din-ce-in-ce-mai-i… [...]

Aboneaza-te!

RSS Vrei sa fii la curent cu articolele publicate pe BusinessDay.ro? Aboneaza-te acum prin RSS. Nu te costa nimic!

Din aceeasi categorie

Comentarii recente