Economie Publicat la 14.9.2010 18 comentarii
Ce productie de cereale avea Romania pe vremea lui Ceausescu?
Cei trecuti de prima tinerete isi mai amintesc probabil ca, pe vremea lui Ceausescu apareau la TV tot felul de personaje care anuntau obtinerea unor productii record de cereale, cifrele neavand nicio legatura cu realitatea – eu imi amintesc ca prin `88 -`89 am vazut pe cineva spunand ca in Timis, la Sanicolaul Mare s-a obtinut o productie medie de 12.000 de kg porumb la hectar, un nou “record istoric” la momentul respectiv.
Cum stau lucrurile in realitate? Am descoperit recent cateva statistici interesante pe situl Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), statistici care arata evolutia productiei de cereale din 1961 si pana in prezent.
Astfel, in 1961, Romania producea 4 milioane de tone de grau si 5.75 milioane tone de porumb, productia medie la hectar fiind de 1,34, respectiv 1,67 tone. Dupa decenii de impliniri marete, la mijlocul anilor `80, Romania a ajuns la o productie de 8.5 milioane de tone de grau (1988) si 11.9 milioane de tone de porumb (1985), acestia fiind anii de maxim. Productia medie la hectar in anii respectivi a fost de 3,6, respectiv 3,8 tone.
Daca recordul stabilit in 1988 la productia de grau ramane inca in picioare, la porumb recordul a fost depasit in 1997 si apoi in 2004, an in care productia totala a ajuns la 14.5 mil. tone sau 4,55 tone/hectar, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.
De remarcat faptul ca acest record a fost batut desi infractutura agricola se afla in paragina – sistemele de irigatii au fost furate sau distruse, parcul de masini agricole trebuia in mare parte casat, iar suprafata agricola era extrem de faramitata.
In 2004, agricultura a reprezentat 12.5% din PIB, valoarea adaugata generata de sectorul agricol crescand cu 19% fata de 2003. Cu alte cuvinte, un sfert din cresterea cu 8.5% a PIB in 2004 s-a datorat agriculturii. Spre comparatie, in 2009, agricultura a reprezentat doar 6.3% din PIB.
Cum stam in comparatie cu alte tari in ceea ce priveste productia la hectar: in 2009, in Franta, productia medie la hectar a fost de 9,1 tone la porumb si 7.4 tone la grau, in RO cifrele fiind de 3,4 respectiv 2,4 tone. Cu alte cuvinte, stam prost. Nu poti sa faci agricultura performanta lucrand doua hectare cu un cal si cu un plug de lemn.
Cum a evoluat productia la alte produse:
- la cartofi, in 1961 Romania producea 2,89 mil tone, in 1984 6,4 mil tone, iar in 2009 4 milioane de tone;
- productia de rosii a fost de 0,4 mil tone in 1961, 2,1 mil tone in 1984, si de 0,75 mil tone in 2009;
- frunze de tutun: 17.800 tone in 1961, 37.100 in 1984 si doar 1.566 tone in 2009;
- mere: 146.000 de tone in 1961, 1.000.000 tone in 1986 si 517.000 tone in 2009;
Si, nu in ultimul rand, productia de soia a explodat (salamul cu soia se vindea bine in perioada respectiva) – de la 4.600 de tone in 1961, la 406.000 de tone in 1984, in 2009 productia fiind de “doar” 84.000 de tone.
PS: din datele de pe grafic putem deduce cat de dependenta de vreme este agricultura romaneasca. Altfel, cum se explica variatile haotice de la un an la altul, in conditiile in care suprafetele cultivate au ramas in linii mari aceleasi?
Cristian Orgonas, Timisoara, blogger din 2008. Am 10 ani experienta in Vanzari, Supply Chain si Achizitii, iar pe acest blog public articole pe teme economice.
14.9.2010, 2:14 pm
astept comentariile nostalgicilor, sa ma distrez un pic
14.9.2010, 6:27 pm
Am urmarit si eu statisticile comparate 1988-2008. Nimic nou. La unele au crescut (floarea soarelui) dar la mai multe au scazut ( grau, rosii, carne de pui, oua, struguri). Altele au disparut cu desavirsire – sfecla de zahar iar altele au aparut- rapita). Asta denota ca s-au facut schimbari dar nu neaparat evolutive. Tot agricultura slab productiva a ramas. Proprietea privata mica nu a adus schimbarile asteptate. Stim cu totii cine e vinovat.
14.9.2010, 2:25 pm
salut
cred ca mai multe date ai putea sa gasesti in carte lui Bogdan Murgescu [aparuta la Polirom] >> Romania si Europa. Decalaje economice 1500-2010 si in lucrarile lui Victor Axenciuc.
14.9.2010, 2:34 pm
@Khris cum de nu ai zis nimic de evaziunea in agricultura?
14.9.2010, 5:31 pm
corect. cam asta vroiam si eu sa comentez: cumva mai trebuie adaugata si piata neagra. nu cred ca se declara tot in agricultura, in special in anii de dupa ’89.
Oricum, un lucru este cert: chiar daca luam si piata neagra productia la ha in RO este mult mai mica decat in tarile cu agricultura dezvoltata.
14.9.2010, 4:12 pm
@Gabriel
Pai aia se face la usturoi, in China
14.9.2010, 4:20 pm
Umflatu cifrelor la productiile agricole de pe vremea impuscatului e doar un mit sau e o realitate?
14.9.2010, 7:46 pm
realitate
prima data de la scornicesti, 8 tone la grau, 20 la porumb
apoi in toata tara chiar si in zona a 3-a de cultura in 88-89
1 tona de cereale pe cap de locuitor apasa pe capul nostru de atunci, alaturi de tona de otzel pe cap de otzel care apasa si ea
vai de capul nostru (mai mult atunci decat acuma, as zice eu din experienta mea personala)
14.9.2010, 4:45 pm
La tutun e normal. Multinationalele care au acaparat piata (Philip Morris, BAT etc.) vin cu propriul tutun din import. La celelalte, no comment. Altii ar trebui sa comenteze, nu noi!
14.9.2010, 9:01 pm
Starea agriculturii (fara zootehnie) in Romania comunista nu era cu aproape nimic mai buna ca acum.
CAP-urile erau extrem de ineficiente, si, mai ales dupa 1985-1988, subfinantate si subdotate. Forta de munca ori lipsea, ori era nemotivata sau complet necalificata (am fost si eu pe camp la cartofi).
Dotarea lipsea – la ce bun canalele de irigatii daca stateau nepornite cu anii (si, dupa 1985, in destule locuri din tara, au cam stat, ca ori nu era curent, ori nu erau bani de reparatii la pompe). La ce bun daca veneau indicatii de partid sa se economiseaca motorina?
Singurul loc unde probabil agricultura romanesca statea mult mai bine pe vremea lui nea pingica era la sere, fructe proaspete si la produse de gradina. De-acolo s-a pierdut dupa ’90 forta de munca calificata (care a ales slujbe mai bine platite) si infrastructura (care ori a murit odata cu CET-urile si odata cu preturile nereglementate la energie, ori nu a supravietuit din cauza ca lantul de distributie, transport si depozitare, atat de esential, a fost distrus odata cu spargerea monopolului statului in comert si cu faramitarea parcelelor).
In zootehnie, ineficienta dinainte de 1990 e cunoscuta – existau porci (efectivul actual este cam de 2/3 fata de cel din 1990) dar nu era carne (si asta nu pentru ca era exportul cine-stie-cat, pentru ca, surpriza, nu era, ci pentru ca o gramada se pierdea), existau vaci, dar nu gaseai lapte. Intamplator, productia de lapte din Romania este mai mare acum decat in 1990, desi avem doar 3 sferturi din vacile de atunci. Oare cum naiba?
Sunt si domenii (precum vinul), unde Romania sta incomparabil mai bine acum ca atunci.
P.S. Daca tot productia de porumb in 1988 a fost atat de mare, de ce naibii importam de la americani? In 1989, s-a importat porumb in valoare de 1731000 USD din SUA (aproape 15000 t (pretul mediu in 1989 a fost de 110 USD pe tona). Ca sa nu mai vorbim de 1987, cand importurile au fost de 11 334 000 dolari la 78 de dolari tona, adica aproape 150000 tone. Si, daca tot importam, de ce naiba nu se gasea malai?
15.9.2010, 12:11 am
Va rugam sa ne publicati acest comentariu,
Grupul de initiativa impotriva clauzelor abuzive care se regasesc in contractele de credit BANCPOST, deschis PENTRU TOTI CETATENII din Romania.
NE GASESTI PE yahoo groups: ClientiBANCPOST_OUG_50
si in curand pe http://www.creditbancpost.info
Grupul sustine implementarea neconditionata a prevederilor legale care se regasesc in legislatia privind protectia consumatorilor OG 21/1992, Legea 193/2000 si OUG 50/2010, in vederea eradicarii clauzelor abuzive continute in contractele de credit BANCPOST.
Grupul sustine implicarea neconditionata a ANPC, a ONG-urilor in domeniul protectiei consumatorilor, a presei si a autoritatilor judiciare din Romania in sustinerea demersului cetatenilor prejudiciati de abuzurile BANCPOST .
Grupul sustine colaborarea reciproca a altor grupuri de discutii initiate de cetatenii afectati de abuzuri in contractele incheiate cu alte banci:
http://finance.groups.yahoo.com/group/ClientiVB_Bucuresti/
http://finance.groups.yahoo.com/group/BCR_Ord_50_2010/
Veniti alaturi de noi! Join Us!
Gasiti aici:
- formulare de cereri, notificari, proceduri prealabile catre BANCPOST, BNR, ANPC
- raspunsuri primite de la ANPC, BNR, banci
- pasii de urmat in justitie
- idei de lupta impotriva abuzurilor BANCPOST promovate de membrii grupului !!!
Multumim
15.9.2010, 10:25 am
Io mi-aduc aminte ca era vorba despre Topolovaţ, care era in concurenta cu Scornicestiul imparatesc.
15.9.2010, 10:29 am
Revin: si era adevarat (sau destul de aproape de adevar) ca scoteau recolte mari.
Cu un mic viclesug: raportau ca au insamintat 200 de hectatre cu porumb, dar in relitate insamintate cu cucuruz erau 300 de hectare.
15.9.2010, 11:28 am
Am 30 de ani, deci n-am prins vremurile acelea decat putin.
1. Compari o maxima cu medii. Faptul ca s-a spus ca maxima a fost de 12t si in 2004 ai avut medie de 4,6t nu inseamna ca maxima nu se putea obtine. Si la tv si ziar se spunea ca la ferma cutare s-a obtinut productia cutare. Poate se mintea, dar nici asa mult cum se lasa se creada acum.
2. Pana prin 2008 am lucrat vreo 10 ha cu familia. La un moment dat pe un lot de 0,5 ha am obtinut 3,5 t, desi nu suntem specialisti – adica facultatea de profil. Dar a contat si vremea din acel an agricol si pozitia lotului si modul de lucru si momentul tratamentelor si mai sunt si alti factori.
15.9.2010, 11:51 pm
Buna, domnilor.
Lasand la o parte ca multi dintre cei ce fac comparatiile nu cred ca stiu intr-adevar ce inseamna a lucra pamantul.
subliniez urmatoarele lucruri care au scapat multora.
agricultura nu se rezuma doar la productie; pentru crearea imaginii de ansamblu intre cele doua perioade conteaza:
- parcul automecanizat existent
- calitatea semintelor folosite
- practicarea ingrasarii cu ingrasaminte naturale/chimice
- clima cu toate elementele ei constitutive
- productia obtinuta ( total ) si productia medie la hectar
- costurile totale cu care a fost obtinuta acea productie
Sa le luam pe rand:
1)in primul rand, automecanizatele folosite erau de productie romaneasca ( sa ma contrazica cineva daca stie altfel ), insa conform propagandei actuale, erau invechite, in urma tehnologiei occidentale, etc. E adevarat ca daca compari tehnologia de 2010 ajungi la aceasta concluzie, dar compaeratiia trebuie facuta cu tehnologia europeana de atunci. in mod evident, decalajul nu era chiar atat de pronuntat; mai mult, parcul automecanizat era relativ nou si in acord cu cerintele d emoment ( drept dovada deductiva e urmatorul lucru; imediat dupa 90 foarte multi au cumparat prin felurite metode exact acele tractoare si combine; cu ele multi isi desfasoara activitatea chiar si acum )daca erau deja invechite, nu mai faceau fata, nu credeti?
mai mult, erau tractoare romanesti de dinainte de 89, fara piese reconditionate folosite si alte chestii de genul.
Actualmente, pot spune ca exista mai multe utilaje decat atunci; insa ele nu sunt folosite cu randamentul de atunci ( adica tractoarele nu au ce face cate 2-3 luni toamna , ci doar 2-3, izolat 4 saptamani, fie ca apartin unor societati, fie , mai ales, ca apartin unor persoane fizice.
cat despre cai ( sau boi- a reaparut inhamarea la jug a acestora ) nu are rost sa comparam productivitatile…se folosesc mult caii si pentru ca tractoare ca cele romanesti, sa le dai un ciocan doua s amearga nu prea mai gasesti- noi sau de vanzare la preturi acceptabile si cu costuri postvanzare de asemenea acceptabile;
asadar, din punct de vedere al parcului auto, as credita cu un plus perioada de dinainte de 89 pentru ca, desi erau mai putine utilaje, erau folosite mult mai eficient ( si acum sunt multe tractoare, combine, utilaje, dar fie sunt noi si zac prin cataloage in asteptarea proiectelor cu finantare d ela ue… sau zac prin curtile societatilor care vand astfel de lucruri, dar second si cer cat pe naiba, de parca ar vinde aur ); asadar, parc auto ar fi, dar e folosit ineficient( pwer total… cateva societati mai rasarite dotate cum treebuie nu pot schimba cu prea mult media )
2) se presupune, axiomatic, indubitabil, ca timpul ( pasnic… )aduce cu sine progres tehnologic ( atat in industrie, cat si in agricultura si implicit cercetarea agricola );
astfel ca e foarte posibil, mai degraba cert, ca atunci se cultivau cu totul alte soiuri decat cele ce se cultiva acum ( cele de acum unele sunt poate si manipulate genetic, pe cand atunci mai greu cu asa ceva, se rezumau doar la incrucisari de gene preexistente ). prin urmare, in teorie, soiurile de acum ar trebui sa fie cu mult mai productive; faptul ca asa ceva la grau si cartof nu se vede e cam nasol; iar la porumb ca se vede doar periodic iarasi ar trebui s apuna semne de intrebare; asadar, sa obtii culturi mai mari ca inainte de 89 cu samanta sa presupunem mai proasta e o performanta, nu credeti? iar creditez perioada de dinainte…
3)sunt convins ca se practica pe scara larga, conform tehnologiilor de atunci, inainte de 89, atata folosirea de ingrasaminte naturale ( de la dejectiile fermelor ) , cat si artificiale( de sinteza ); tehnologiile se respectau in mare parte si, mai mult decat atat, se practicau la o scara extinsa asupra teritoriului agricol ( agricultura eco, daca exista de facto ca formal nu era aparuta, se practica doar pe loturi foarte mici pe langa gospodariile proprii ( satesti si nu numai ); mai mult, prin ingrasaminte ma refer si la celelalte chestii: ierbicidari, stropiri cu insecticide, fungicide, etc- se faceau cam cand trebuie, nu cand ” se trezeau”
4)probabil cunoasteti ca clima romaniei este in schimbare majora…perioada asta de tranzitie a inceput prin anii 80 cand s-a constatat cresterea numarului mediu anual de zile cu insolatie per ansamblul teritoriului Romaniei- lucru ce se poate observa la perioada maximelor de dinainte de 89: productiile maxime s-au obtinut cam in anii 88/89, cand deja procesul de incalzire climatica era existent de cativa ani buni ( stim cu totii ca porumbul si graul sunt plante iubitoare de caldura; iar cartoful, desi nu e neaparat iubitoare de caldura, are nevoie de insolatie, fiind solanacee – minim 6 ore de soare/zi ptr o crestere puternica );
dupa aceea, desi procesul de incalzire si crestere a insolatiei a continuat, s-a generalizat si acutizat nu s-a putut profita pe deplin de el, lucru dovedit de productiile totale mai mici; mai mult, au aparut si anii cu inundatii, uneori endemice, alteori pe zone mai extinse
5)din grafic se observa ca tendinta , ptr perioada 1961-89 este de crestere la toate culturile; in ultimul an al perioadei, inregistrandu-se maximele tendintei; asadar, in absenta schimbarii de regim, consultand graficul, existau toate premisele ca tendinta sa se mentinta ascendenta, iar maximele la randul lor sa creasca; n-a fost insa sa fie asa; dupa cum se poate vedea din grafic , tendinta ptr perioada de dupa 89 este de descrestere urmata de stagnare pentru grau si cartof, si de descrestere, crestere usoara, si apoi iar descrestere accentuata la porumb
la productia medie/hectar trebuie vazuta exact suprafete corespondente pe tip de cultura si apoi facut un simplu calcul
6) in ceea ce priveste costurile, sa le luam pe rand:
- parcul automecanizat de dinainte de 89 era construit in romania, asdtfel ca nu pot privi ca pe un cost, ci ca pe o mo0dalitate de antrenare a industriei pe verticala construirea, folosirea si repararea tractoarelor/pieselor de schimb
; de asemenea; forta de munca era platita cu produse : cei din planul cap-urilor, sau cu nimic: scolerii ce faceau practica ; asadar, nema money( mai ales care sa iasa in afara )
- actualmente, caii sunt realtiv usor de inttetinut: ei sunt intretinuti cu o parte din produsele rezultate in urma muncii lor si a stapanului lor; asadar, nema money in afara;
posesorii de u650-uri vechi se mai descurca cum pot pe piata neagra si in general ppiesele cam nu prea pot fi de import ca deh, cine le mai fabrica ( poate doar anvelopele sa mai fie de import )
la tractoarele noi( straine adica, eu nu stiu sa mai producem tractoare/combine, etc. ) totul e de import…asadar, bani iesiti din tara; din punct de vedere al costului national, costul e mai mare acum si, mai rau, nu antreneaza alte industrii nationale romanesti pe orizontala/verticala ); asadar, costul e mai mare acum! ( a nu se intelege ca as fi un adept al practicii agricole totusi, eu fac doar o analiza… )
asadar, per total, desi acum sunt seminte mai bune, utilaje mai numeroase si uneori mai bune, o clima mai prielnica( celor 3 culturi ), rezultatele sunt departe de cele care ar trebui sa fie.
Motivatii? le stim cu totii.
importurile si lipsa sustinerii agricole si a industriilor creatoare de produse utilizate in agricultura;
faramitarea terenurilor, utilizarea tehnologiilor “dupa ureche” si imbatranirea populatiei ocupate in agricultura
dezinteresul persoanelor active ( tinerii ), ei preferand fuga in alte tari; sau creditele la banci…
etc.
folosirea insuficienta a ingrsamintelor/altor lucrari datorita imposibilitatii sustinerii financiare a acestora ( cu alte cuvinte saracirea populatiei, mai ales a celei rurale )
SPECULA cu terenuri;
lipsa de viziune atat la nivel colectiv, cat si personal;
etc.
etc.
16.9.2010, 12:15 am
si inca ceva as avea de adaugat:
pentru cei ce stiu sa faca diferenta in produs organic si produs natural ( diferenta formala, ce s emanifesta si practic ).
putin importa cat se produce, cat mai ales valoarea a ceea ce se produce. prin valoare inteleg atat sub aspect pecuniar, cat si sub aspect calitativ.
degeaba franta obtine nu stiu cate tone la hectar, acele tone sunt jumatate chimicale de sinteza!
eu nu va doresc sa mancati doar astfel de produse;
unul ca mine, care stie intr-adevar si practic ce inseamna bio, nu da doi bani, din punct de vedere al calitatilor nutritionale, pe porumb francez/american sau de alta “nationalitate”, care n-are nici un gust si mai mult decat atat, te mai si ucide incetul cu incetul.
inteleg conceptul si importanta Green revolution, dar in Romania se poate si fara. cu organic revolution.
din punctul asta de vedere, productiile ceausiste sunt mult mai calitate nutritional decat actualele “supersoiuri”. desi nici ele nu erau organice;
legile naturii sunt dure. aceste supersoiuri sunt mai productive, dar planta trebuie ” sa rupa din ceva ” pentru a asigura acest surplus de productivitate ( nenatural ). si rupe din rezistenta contra daunatorilor de tot siul. de aici rezulta cresterea nr de tratamente cu fungicide , ierbicide, insecticide, etc., adica substante ce fie sunt adsorbite direct de plante perin intermediul combinatiei cu apa de pe frunze/tul;pini, fie sunt absorbite din sol prin intermediul radacinilor.
si asta inseamna in timp boli, vizite la medic si tratamente costisitoare in timp ptr consumatorii respectivelor produse.
eu am cativa meri pe care nu i-am stropit niciodata. dar cel putin madelectez nmancand frcutele respective; in schimb, am intrebat o data pe cineva care voia sa isi faca o livada de productie cum procedeaza; omuletul mi-a zis cum avea el de gand sa faca cutare si cutare, intre care sa faca si stropiri saptamanale contra cutare, cutare, cutare ( eu in sinea mea m-am cuitremurat si mi-am zis: mai frate, dar pana la urma eu mananc mar sau chimicale ? )- nu gresiti daca credeti ca eu am o manie cu organicul…( totusi nu e dusa chiar la absurd; mai beau si apa colorata numita cola; doar din cand in cand )
de asta, daca aveti posibilitatea , va dau un sfat: mancati organic!
si nu va mai uitati la productivitrate ( numai la ea ), ci accentuati si pe calitate!
stiti teoria viermelui/melcului?
Viermele nu e niciodata prost!
marul/para/ciuperca, etc.cu vierme/melc in/pe ele sunt foaerte proprii consumului ; asta ptr ca pe fructele alea supermari si superlucioase si fara nici o insecta nu ai sa le gasesti; viermisorii nu mananca ceva ce nu le place si asta ar trebui sa ne puna pe toti pe ganduri…;
cu alte cuvinte, cred ca e bine sa stim cand si unde sa ne oprim cu aplicarea tuturor principiilor economice.
eu prefer sa am castig zero financiar din agricultura, si sanatate de fier decat bucuria pasagera a banului si amareala bolilor dureroase ulterioare.
diferenta e ca eu imi pot permite sa gandesc astfel.
si sa si actionez in consecinta.
dar rasplata e pe masura.
16.9.2010, 2:42 pm
Comparatia trebuie facuta cu SUA (Kentucky, de ex, cam aceeasi clima), nu cu Franta … Franta are cam de doua ori mai multa ploaie, si mai la timp, nu doar primavara devreme si toamna tarziu, si in plus sezonul e mai lung, iarna mai calda etc.
Romania a fost “tara eminamente agrara” doar dupa ~1870 cand s-a semnat tratatul de liber schimb cu Austria si au intrat aia pe piata Romaniei cu prime de export platite de guvernul lor …
29.11.2010, 5:43 am
[...] fundamental un popor de ţărani, fără să excelăm totuşi într-ale agriculturii? Si cum, indiferent de regim, recoltele au depins mai mult de ploi, decât de organizarea [...]