Stefan: din nefericire, noi nu suntem in stare sa cheltuim bani nici cand altii (UE) ii dau pe gratis.Ce pretentii sa mai avem atunci?

In legatura cu Romania vreau sa iti pun o intrebare: cum crezi ca se potriveste cresterea somajului general cu laptele (si grinele) aruncate la porci de catre taranii care nu isi primesc nici macar banii pe vinzarile facute la preturile mizerabile practicate si acceptate de catre administratiile locale si de stat – deoarece pentru mine reprezinta un paradox?

Consumul in tara a crescut pentru ca piata romaneasca este inca nesatisfacuta, precum si datorita creditarii, dupa cum mentionai. Ce ma scandalizeaza este ca aceasta creditare a fost facuta cu acordul tacit guvernamental pornit din tari puternice in care de cuiul cel mai de sus din perete era atirnata in lant de aur pancarta cu sloganul protectiei consumatorului si a business-ului de catre administratia de stat. La fel de socant este ca acest virus s-a extins rapid in multe alte tari chiar mai putin puternice, precum este si Romania: acelasi plan, aceleasi actiuni cu efecte foarte similare pina acum, cum ar fi saracirea populatiei si extinderea centralizarii de stat prin intermediul achizitionarii totale sau partiale a business-ului si proprietatilor prin emisie de moneda si imprumuturi.

Toate aceste lucruri bune sunt facute cind populatia mondiala iese la pensionare in mai mare masura decit cea care incepe sau continua sa munceasca, ca sa nu mai amintim ca majoritatea viitorilor pensionari aveau bani la banca si case platite – exemplare din ce in ce mai putine.

De ce nu ar mai vrea bancile sa imprumute? LIpsa de capital? Nu cred: cu atitea imprumuturi precum si companii sau persoane fizice care nu si-au pierdut creditul bun, de ce nu? Costul ridicat de finantare in perioada de criza si blocaj financiar cind cei care au avut o buna istorie de credit au ramas aceiasi ca si mai’nainte de orbirea adimistratiei de stat mie imi da de gindit ca este planuit si nu neaparat o reactie la manifestarea pietei, vezi draga… Sunt mii de oameni, companii nu stiu, despre care am auzit ca aplica inca la credite si le obtin pentru cumpararea a orisice, fara probleme (eu sunt unul dintre ei, altii cei care ridica preturile caselor in America, de exemplu). Oare ce se intimpla cind creditarea se zgirceste? PRETURILE SE MENTIN MARI!

De preturi mari s-a hotarit piata sa puna arici in buzunar, si nu pentru ca nu ar fi vrut sa cumpere sau nu ar fi obtinut creditare. De imbalanta.

Aceasta imbalantare se manifesta si in Romania in perioada de criza. Imbalantarea este intretinuta si de continuarea inglodarii tarii in promisiuni pe care va trebui sa le tina cindva atita vreme cit se imprumuta si consuma in continuare din exterior, fara a folosi resursele interne. Imprumutam griu si lapte pentru a hrani oamenii atita vreme cit griul nostru, si el produs fara prea multe resurse, se strica in hambarele taranilor, iar laptele se arunca la porci pentru ca bani nu se platesc la timp iar preturile sunt prohibitive pentru tarani sa mai vinda. Este revoltator! In aceasta situatie de plins, creste somajul: nu este mai mare jalea? Atit de multe resurse nefolosite.

Cred cu tari ca se pot reduce cheltuieli si implini un plan intern, precum si datorat creditorilor nostrii, prin orientarea tarii catre mai buna organizare si exploatare a resurselor interne tarii mai degraba decit celor exterioare.

Am citit articolul lui Emil Stoica pina am dat de exemplul cu vasele comunicante: ce anume din istorie l-a indemnat sa creada ca resursele Europei, mai degraba fiecarei tari individuale din aceasta Europa Unita vor fi varsate si Romaniei egal cu celelalte tari, ca in principiul vaselor comunicante? Man, resursele astea o sa ni se opreasca undeva, in git sau in spate, mai devreme sau mai tirziu, daca nu avem grija de ograda de acasa!