Actuala criza economica a fost comparata de multi cu cea din perioada 1929-1933, insa majoritatea acestor comparatii s-au limitat la a scoate in evidenta impactul celor doua crize asupra economiei americane.

Astazi insa vom vedea care a fost impactul marii crize interbelice asupra economiei romanesti si in plus, voi incerca sa realizez o comparatie cu situatia de acum. Toate cifrele privitoare la criza interbelica mentionate in acest articol au drept sursa cartea “Economia Romaniei interbelice in context european” scrisa de Andrei Josan.

I. Industria, Agricultura si sistemul bancar

Intre 1928 si 1933 valoarea productiei industriale a scazut la jumatate, de la 60.9 la 32.5 miliarde lei, numarul angajatilor din industria prelucratoare s-a redus cu 25%, de la 207.000 in 1928 la 152.000 in 1932, iar numarul intreprinderilor a scazut de la 3,966 la 3,487, detalii alaturat (primul grafic), click pe imagine pentru detalii.

In aceasta perioada, venitul national pe cap de locuitor a scazut cu 56%, de la 11,000 lei la 4,800 lei (in SUA, PIB-ul a scazut cu peste 40%), iar valoarea productiei agricole a scazut de la 109 miliarde lei in 1929 la 48.6 mld. lei in 1933, aceasta scadere fiind generata de prabusirea preturilor. Ca volum, productia agricola a crescut cu 29%. De remarcat ca agricultura genera o valoare cu ~50% mai mare decat industria.

Dupa cum se poate observa, scaderea productiei industriale a fost mult mai mare decat scaderea numarului de muncitori, insa limitarea concedierilor a fost posibila datorita scaderii masive a salariilor.

In 1929, fondul anual de salarii aferent celor 207.000 de muncitori din industria prelucratoare a fost de 7.7 miliarde lei, ceea ce inseamna ca un muncitor castiga in medie3.100 de lei lunar (18-19 dolari).

Patru ani mai tarziu, respectiv in 1933, fondul de salarii a ajuns la 5 miliarde lei, salariul mediu lunar fiind de 2.250 lei, cu 27% mai mic decat cel din 1928, aceasta scadere fiind mai mica decat in cazul Germaniei spre exemplu, tara in care intre 1929 si 1932, salariul mediu a scazut cu 35%, detalii aici.

In ceea ce priveste evolutia preturilor, supraproductia a determinat o scadere semnificativa a acestora, astfel ca preturile produselor industriale s-au redus cu 37.9% iar a celor agricole cu 55.1% (pretul graului a scazut cu 70%, iar cel al porumbului cu 80%). In imagine alaturata (al doilea grafic) se poate observa evolutia preturilor la export intre 1924 si 1934, scaderea fiind uriasa si generand foarte multe falimente in randul companiilor care nu au putut sa isi ajusteze costurile.

In cazul petrolului (Romania era o mare exportatoare de petrol la momentul respectiv, ocupand locul 7 in lume), scaderea pretului a fost de peste 75%, in timp ce productia a crescut de la 4.8 la 7.3 milioane tone.

Sistemul bancar a fost de asemenea greu lovit de criza, numarul bancilor scazand de la 1097 in 1929 la 873 in 1933 si 491 in 1939, in timp ce totalul activelor a scazut de la 122.8 mld lei in 1929 la 82 mld. lei in 1933, crescand apoi la 136 mld lei in 1939. In acelasi timp, in perioada `29-`33, capitalul social al bancilor s-a redus de la 11.2 la 9.5 mld lei.

In 2009, productia industriala s-a redus cu 4.7% ca volum si a crescut cu 3.2% in preturi curente, iar volumul productiei agricole a scazut cu 0.4%, scaderea calculata in preturi curente fiind de 11.3%. Acum, industria genereaza o valoare de aproape 4 ori mai mare decat agricultura.

Pe de alta parte insa, in sectorul industrial numarul angajatilor care si-au pierdut locurile de munca doar in ultimele 15 luni a ajuns la 17.5% din totalul personalului (-270.000 de persoane), iar trendul de scadere va continua cel putin in primul trimestrul al anului curent.

Dupa cum se poate observa, scaderea numarului de angajati este mai mare decat scaderea productiei industriale (situatie inversa fata de ceea ce s-a intamplat in timpul crizei interbelice), insa companiile nu au scazut salariile, preferand sa concedieze personal.

In acelasi timp, PIB-ul a scazut cu 7.1% ca volum si a crescut cu 2.8% calculat in preturi curente, iar in acest an cele mai pesimiste prognoze indica o posibila stagnare fata de 2009.

II Comertul exterior

In Romania interbelica exporturile erau (mult) mai mari decat importurile, situatie complet diferita fata de cea din prezent. In 1929, valoarea exporturilor a fost de 58.6 mld lei iar a importurilor de aproape 30 miliarde, principalele produse exportate fiind cerealele si petrolul (80% din total exporturi).

Dupa patru ani de criza si scadere dramatica a preturilor, in 1933 exportul a ajuns la o valoare de 25.9 mld lei (-55.8%) iar importul la 14.2 mld (-52.7%), excedentul comercial inregistrat in toti acesti ani permitand Romaniei sa faca fata retragerilor de capitaluri straine care au avut loc in perioada crizei.

In 2009, valoarea exporturilor a fost de 29 miliarde euro, in scadere cu 13.9% fata de 2008, in timp ce importurile au scazut cu 32.3%, ajungand la 38.8 mld euro.

Daca am compara cele doua perioade, am observa ca in anii crizei interbelice, scaderea valorica a comertului exterior a avut loc pe fondul prabusirii preturilor (ca volum exporturile nu au scazut, ci dimpotriva au crescut – exporturile de petrol au crescut cu 140%, iar cele de cereale cu 100% intre 1928 si 1933), in timp ce anul trecut, scaderea a avut loc ca urmare a reducerii semnificative a cererii externe.

III. Executia bugetara si datoria externa

Scaderea puternica a venitului national a generat si o scadere semnificativa a veniturilor bugetare, astfel ca acestea s-au redus de la 32.8 miliarde lei in 1928 la 18.4 mld. lei in 1934 (-43.9%), deficitul bugetar in anul 1932 fiind de 5.7 mld. lei, ceea ce insemna ca guvernul a cheltuit cu aproape 25% mai mult decat a incasat.

De remarcat faptul ca cheltuielile bugetare au scazut cu 40% pe timpul crizei, aceasta reducere avand loc pe fondul reducerii in trei valuri a salariilor in sectorul bugetar (au existat trei curbe de sacrificiu), fiecare dintre aceste trei valuri presupunand concedieri si scaderea salariilor cu cate 10-20%.

Concomitent cu reducerea cheltuielilor a crescut gradul de fiscalizare (au crescut taxele), de la 20.6% in 1928 la 28.3% in 1930, detalii alaturat (urmariti  evolutia incasarilor bugetare in timpul celor doua crize – criza din 2009 a fost “parfum” comparativ cu cea din `29-`33).

Spre comparatie, in 2009 guvernul a cheltuit cu 22% mai mult decat a incasat, desi incasarile la buget au scazut in termeni nominali cu doar 5.4% fata de anul anterior. Unde ar fi ajuns deficitul bugetar daca veniturile ar fi scazut nu cu 5.4%, ci cu 10 sau 20%?

Cum a fost finantat deficitul bugetar in timpul crizei interbelice? In 1929, guvernul a contractat un “imprumut de stabilizare” in valoare de 100.7 milioane dolari (16.8 mld. lei) la o dobanda reala de 8.98% pe an, Romania garantand aceasta suma cu veniturile monopolurilor statului. Mai multe detalii despre acest subiect gasiti aici.

Acest imprumut nu a fost insa suficient, astfel ca in 1931 a mai fost contractat un “imprumut de dezvoltare” in valoare de 1.325 mld franci francezi (8.68 mld lei) la o dobanda reala de 10.235%, toate aceste imprumuturi ducand datoria publica la 175.6 miliarde lei (la 1 ianuarie 1934), din care 23 mld. cea interna si 152.6 mld. cea externa. In 1934, datoria totala era de zece ori mai mare decat veniturile bugetare.

La sfarsitul anului 2009, datoria publica reprezenta echivalentul a 29.29% din PIB, in crestere semnificativa fata de sfarsitul anului 2008 cand procentul era de doar 21.8%. Anul trecut statul s-a imprumutat masiv de pe piata interna, contractand si un imprumut de 20 miliarde euro de la FMI.

IV. Concluzie

Impactul marii crize din perioada 1929-1933 asupra economiei romanesti a fost unul semnificativ – in Enciclopedia Romaniei se arata ca odata cu declansarea crizei mondiale, economia romaneasca incepe sa piarda anual intre 12 si 25 miliarde lei stabilizati, pierderea totala in perioada 1930-1938 insumand nu mai putin de 159 miliarde lei stabilizati. Pentru comparatie, bugetul de stat in anul fiscal 1935-1936 s-a ridicat la 21 miliarde lei.

Comparativ cu ceea ce s-a intamplat in perioada interbelica, actuala criza prin care trece Romania pare una extrem de “soft”, fiind mai mult o corectie dupa cresterile semnificative din anii anteriori.

Pe de alta parte, este demn de remarcat faptul ca in conditiile reducerii veniturilor bugetare la jumatate, cele 10 guverne care s-au succedat la conducerea tarii intre 1929 si 1933 au reusit sa tina deficitul bugetar sub control si la valori similare cu cel inregistrat anul trecut, desi scaderea economica de 7.1% inregistrata in 2009 nu se compara cu scaderea economica de peste 50% inregistrata in perioada `29-`33.

Mai mult, cele trei curbe de sacrificiu au generat un numar de 370 de greve si 850 conflicte de munca mai mici in anii marii crize, in timp ce anul trecut in Romania a fost liniste, insa asta s-a intamplat pentru ca reformele au fost intarziate din cauza campaniei electorale.

Citeste si: Marea criza economica din perioada 1929-1933

Share

Tags: 1929, 2009, criza, Romania