In privinta alternativei ce a costituit-o transportul feroviar transportului cu masina personala te contrazic deoarece transportul feroviar a fost cu adevarat preferat masinii personale inainte de 89 pe distante inter-oras mici, medii si mari, cum, in periada comunista in care (ca si in America) s-a facut economia combustibilului si interzis masinilor sa circule in fiecare zi, transportul feroviar a DEMONSTRAT cu prisosinta ca putea fi si a fost preferat transportului rutier. Chiar si cei cu masini preferau trenul in multe ocazii iar serviciile erau bune, de calitate.

Ce se observa in prezent este rezultatul administratiei post decembriste care in mod voit sau din indeferenta a lasat cfr-ul in paragina. Chiar daca era nevoie de profitul provenit din vinzarile de masini, cfr-ul nu trebuia abandonat sau disconsiderat, dupa cum a fost cazul.

Sa gindim insa ca cfr-ul nu a fost, nu este si nu va fi in masura sa satisfaca cu brio nevoile este gresit.

Inchei cu mentiunea ca si acest articol ca si ultimele cam trei m-au facut iarasi sa ma gindesc ca, dupa revolutie, am fost toti martorii unui punct de referinta in istoria Romaniei, un punct in care tara era mai aproape de echilibru decit in multi atiti alti ani. Aceasta perioada ar trebui cercetata si valorificata mult mai mult decit este ca etalon pentru ani ce au afost si vor veni. Perioada la care ma refer este cea intre a doua jumatate a anului 1990 si a doua jumatate a anului 2001. O perioada similara a fost undeva intre 1970 – 19754.

Cineva scria: “Da-mi un punct de referinta si cuceresc Universul!”. Punctul acela de referinta (ultimul dintre ele) poate fi chiar in Romania anilor 1990-2001:)

2.Dar de ce nu spui cum si cu cat se subventioneaza in Europa transportul de calatori pe calea ferata, mai ales pe rutele care implica naveta profesionala sau scolara? De ce nu spui ca subventiile ajung la 90% si merita pentru ca garanteaza mobilitatea profesionala si geografica a fortei de munca? De ce nu spui ca acum, in Franta, se dezbate un proiect prin care o calatorie cu trenul din suburbii in orasele mari sa coste doar 1 euro, restul fiind subventie de la regiuni si de la stat? Naveta cu RER intre comunele suburbane ale Parisului si Paris va reprezenta fix 3% din venitul lunar net al francezului median. Sau 5% din salariul minim.

3. Nici transportul autor de calatori nu se poate dezvolta prea mult. Este complet privat transportul intre laocalitati si costa o groaza. Daca consiliile locale subventioneaza un pic este mare lucru si doar in anumite locuri. Altfel, o calatorie cu autobuzul intre doua localitati in Prahova, pe distanta de 12 km., costa 4 lei. Naveta unui tanar la liceu sau la un job platit cu salariul minim este foarte scumpa, mai exact 30% din salariul minim net. Sa ne miram ca tinerii de la sate nu mai pot accepta sa lucreze in alte localitati, pe salarii mici? Cu ce s-ar alege din munca lor o data scazute fiind cheltuielile obligatorii legate de job?

4. Transportul de calatori pe distante mai mici de 60 km – rutier sau pe calea ferata – este considerat in toata Europa ca fiind, in mare parte, de titp naveta scolara sau profesionala. Si este masiv subventionat. Cat timp nu vom intelege treaba asta vom sta ca prostii si ne vom pune intrebari. Iar forta de munca tanara va prefera sa faca naveta intre Madrid si Castellon. Costa mai putin…