Economie Publicat la 5.1.2010 49 comentarii
Educatia si Sanatatea – doua domenii in care statul pompeaza prea multi sau prea putini bani?
Impreuna, Educatia si Sanatatea cumuleaza aproximativ 80% din angajatii care lucreaza in domeniul public, iar bugetele alocate celor doua sectoare au o pondere de peste 25% in totalul cheltuielilor publice. Este mult, este putin? Sa vedem cum stam in comparatie cu tarile dezvoltate.
I. Educatia
Se sustine frecvent ca pentru a intra in randul lumii civilizate, autoritatile trebuie sa aloce minim 6% din PIB Educatiei, insa daca analizam situatia din alte tari, observam urmatoarele: la nivelul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD – cuprinde cele mai avansate 30 de tari din lume), procentul mediu este de 5.3%, Germania alocand 4.4%, Italia 4.7%, UK si SUA cate 5.5%, iar Polonia si Ungaria 5.3%, respectiv 5.4%.
In Romania, in 2008, procentul alocat acestui sector a fost de 6%, peste media europeana, insa raportarea la PIB distorsioneaza imaginea de ansamblu pentru ca nu ponderea in PIB este importanta atunci cand analizam daca o tara acorda sau nu prioritate unui domeniu X, ci ponderea cheltuielilor cu domeniul X in total cheltuieli publice. In cazul de fata, important este cat % din totalul banilor publici sunt alocati Educatiei.
De ce trebuie sa calculam astfel? Pentru ca este mult mai greu sa sa aloci 6% din PIB unui domeniu atunci cand veniturile la buget totalizeaza 32% din PIB (cazul nostru), decat sa aloci acelasi procent atunci cand ponderea veniturilor este de peste 40% (cazul restului lumii civilizate). Cu alte cuvinte, nu poti incasa putin si cheltui mult fara sa te indatorezi.
In 2008, ponderea bugetului Educatiei in total cheltuieli publice a fost de 16.3%, aproape dublu fata de Germania si Italia si mai mare decat in orice tara civilizata, ceea ce arata faptul ca pentru Romania, alocarea a 6% din PIB Educatiei este un lux pe care trebuie sa ni-l permitem, dar efortul facut de contribuabilul roman pentru a sustine aceste cheltuieli nu primeste un raspuns pe masura din partea sistemului de invatamant, calitatea actului educational aflandu-se la minimul ultimilor 20 de ani.
In graficul din stanga se poate observa un clasament ce cuprinde atat ponderea cheltuielilor cu educatia in total cheltuieli publice, cat si ponderea personalului din invatamant in total populatie activa, click pe grafic pentru marire. Surse: calcule proprii bazate pe date OECDÂ si Eurostat (pentru Romania, datele sunt din 2008, 2006 pentru restul tarilor)
Daca din punctul de vedere al finantarii, facem eforturi mai mari decat alte tari, din punctul de vedere al ponderii personalului care lucreaza in Educatie in total populatie activa, suntem undeva in jurul mediei de 4%, ceea ce inseamna ca nu sunt necesare nici angajari, nici ajustari masive de personal (eliminarea a 15.000 de posturi din 400.000 nu reprezinta altceva decat o eficientizare a sistemului!)
II. Sanatatea
In 2008, Ministerul Sanatatii a primit 4.2% din PIB, cea mai mare alocare de fonduri din ultimii 20 de ani, ceea ce inseamna ca ponderea in total cheltuieli publice a fost de 11.4%, in timp ce la nivelul OECD media este de 16%, Romania aflandu-se la coada clasamentului alaturi de Ungaria si Polonia.
Daca luam insa in considerare si piata serviciilor medicale private, care la noi este evaluata la aproximativ 200 milioane de euro sau 0.2% din PIB, ajungem pe ultimul loc. In Ungaria spre exemplu, serviciile medicale private reprezinta o piata echivalenta cu 2.2% din PIB sau 2.2 miliarde euro, de 10 ori mai mult decat la noi, desi populatia este de doua ori mai mica!!
Mai mult, in 2009, bugetul alocat Sanatatii a scazut la aproximativ 3.7% din PIB, ceea ce coboara ponderea in total cheltuieli publice la 9.7%, procent ce ne plaseaza departe de lumea civilizata.
Nici din punctul de vedere al ponderii personalului medical in total populatie activa nu stam foarte bine: 4% in Romania
versus 9.9% cat este media tarilor OECD, o parte din diferenta fiind generata si de slaba dezvoltare a pietei serviciilor medicale private.
Click pe graficul din dreapta pentru detalii legate de: ponderea bugetului Sanatatii in total cheltuieli publice, ponderea cheltuielilor private de sanatate in PIB si ponderea personalului din sanatate in total populatie activa.
III. Concluzii
Finantare – cu mici exceptii, in tarile dezvoltate bugetul Sanatatii este mai mare decat bugetul Educatiei (in medie cu aproape 40% mai mare), insa in Romania lucrurile stau exact pe dos: Educatia primeste cu 50% mai mult decat Sanatatea.
Cu alte cuvinte, Sanatatea este masiv subfinantata in comparatie cu Educatia (sau Educatia este suprafinantata in comparatie cu Sanatatea?) – situatie care se reflecta inclusiv in calitatea serviciilor prestate in spitale.
Personal – daca in domeniul Educatiei nu sunt probleme semnificative, Sanatatea duce lipsa de personal calificat, Romania fiind pe ultimul loc in UE din punctul de vedere al numarului medicilor si asistentilor medicali raportat la populatie.
Ce solutii avem? Radu Zilisteanu sumarizeaza aici cateva propuneri de reformare a sistemului de sanatate, insa este evident ca prea multe nu se pot face atat timp cat finantarea este la un nivel de subzistenta, guvernul nefacand altceva decat sa redistribuie saracia. Din acest punct de vedere, alocarea unui procent de cel putin 6% din PIB Sanatatii este o necesitate fara de care nu putem discuta despre servicii medicale decente.
Pe de alta parte insa, cresterea gradului de finantare fara o reformare profunda, poate inseamna aruncarea banilor pe fereastra.
In ceea ce priveste Educatia, nu banii, ci calitatea actului educational este problema majora. Cum putem creste calitatea invatamantului? Programa scolara trebuie aerisita, elevilor ar trebui sa li se ofere posibilitatea alegerii unor materii in functie de preferintele proprii si cel mai important, invatamantul ar trebui sa stimuleze pregatirea practica si obisnuinta de a gandi si de a analiza, nu doar sa presupuna memorarea unor lectii. Insa, niciuna dintre cele N reforme implementate in ultimii 20 de ani, nu a dat rezultate.
Cristian Orgonas, Timisoara, blogger din 2008. Am 10 ani experienta in Vanzari, Supply Chain si Achizitii, iar pe acest blog public articole pe teme economice.
5.1.2010, 9:46 am
Educatia este solutia pentru schimbare. Daca nu investeste statul poate s-o faca mediul privat si cei care doresc sa contribuie…
La Startup Academy oferim educatie antreprenoriala.
5.1.2010, 7:24 pm
si cum vom putea schimba prin educatie daca reformele din 20 de ani nu au schimbat calitatea sistemului educational ? Cum schimbam prin educatie daca acest sistem nu da roade ?
6.1.2010, 3:12 am
Sistemul nu da roade pentru ca statul pompeaza bani intr-o platforma profund ineficienta.
Poti sa faci 100 de reforme si sa le finantezi cu investitii colosale, daca reforma este gresita ne afundam tot mai mult…
Ceea ce este gresit, in opinia mea este planul de studii.
5.1.2010, 9:48 am
“eliminarea a 15.000 de posturi din 400.000 nu reprezinta altceva decat o eficientizare a sistemului”
Cei 15.000 sunt in general repartizati la sate, la orase mici. Ce fac copii daca le pleaca unicul profesor?
Se ingramadesc 50 in clasa?
Fac naveta pe drumurile lui Berceanu?
Daca s-ar investi mai mult si mai eficient in educatie vom avea si noi produse “made in Romania” sau “design in Romania”. Daca nu, vom avea politicieni ca Base sau EBA etc.
5.1.2010, 12:25 pm
Danut: sa deducem ca totul este perfect iar Educatia nu are nevoie de o restructurare de personal? (prin restructurare nu se intelege concedierea profesorilor, ci o eficientizare a sistemului)
5.1.2010, 9:13 pm
Khris, nu te credeam in stare, dar folosesti si tu acelasi limbaj de lemn?
“prin restructurare nu se intelege concedierea profesorilor, ci o eficientizare a sistemului”
In speta despre asta era vorba, despre disponibilizarea a 15.000 de angajati.
Intrebarea mea e cum s-a ajuns la aceasta cifra?
Daca au facut studii si scazand de ici si de colo au ajuns la FIX 15.000 de angajati ineficienti e chiar bine, mie mi-e teama ca e procesul a fost invers.
5.1.2010, 9:35 pm
In Suedia exista scoala si cu 6 elevi. La noi nu exista scoli.
Bine, sa dea afara profesori, dar sa existe internate, camine, cantine. Sti ca nu prea exista asa ceva in Romania de azi?
Poate, Khris, s-a nascut orasean, a facut scoala in oras.
Parca anul trecut ai povestit cat de rau se circula cu CFR-ul….
5.1.2010, 9:59 am
Nu stiu care este situatia in tarile analizate de tine, dar in cazul Romaniei alocarea pentru Educatie include de obicei si banii destinati unor altor categorii: Cercetare, Sport, Tineret. S-ar putea ca ponderea acestora sa fie prea mica pentru a mai ameliora din concluziile prezentate dar consider ca trebuiesc mentionate.
Cel putin pentru educatie cred ca analiza ta este prea globala. Din experienta proprie consider ca problemele cu finantarea educatiei sunt la nivel de invatamant preuniversitar. Prin prisma faptului ca liderii sindicali sunt profesori universitari s-a asigurat in Universitati finantare semnificativ mai mare decat in cazul preuniversitarilor. Din nefericire asta nu se traduce intr-un proces educational mai bun. Dimpotriva consider ca invatamantul preuniversitar subfinantat este in continuare superior.
5.1.2010, 10:00 am
Sanatatea. Pana nu se reformeaza sistemul generalizat de ‘mita’ , eu sfatuiesc lumea sa caute o asigurare de sanatate privata in strainatate.
Am auzit diferite relatari despre ce inseamna un spital in Italia, Austria (si Base a fost la Viena), etc. Daca locuiti in vestul Romaniei, un drum la Viena este comparativ cu un drum la Bucuresti.
5.1.2010, 12:33 pm
Danut: in afara catorva mari orase, nu ai alternativa la sistemul de sanatate de stat…
5.1.2010, 12:37 pm
nici macar comparativ, este mult superior.
ajungi mai repede si mai sigur la viena decat la bucuresti (autostrazi).
5.1.2010, 10:53 am
ca se aloca fonduri suficiente sau nu, este prima problema. ca nu se folosesc eficient, este a doua problema – si cea mai importanta. ca lipsesc reformele de substanta in educatie – e o realitate. ca serviciile medicale oferite de catre stat sunt execrabile – este iarasi un fenomen real. propunerile dlui zilisteanu pot fi un punct de plecare
5.1.2010, 12:37 pm
Camil: dupa ce ca suntem saraci, suntem si ineficienti in folosirea banilor
5.1.2010, 4:23 pm
poate tocmai de aceea suntem saraci. ca n-am stiut cum, unde si cand se investim
5.1.2010, 7:13 pm
Ineficienti??? mai bine spus HOTI!!!
5.1.2010, 11:03 am
Foarte interesanta analiza. In privinta sanatatii ar fi de extrem de interesanta o modelare care sa includa si valori estimate ale fluxurilor financiare “gri” din sistemul medical. Ma gandesc, in primul rand, la omniprezenta spaga.
Probabil ca este dificila estimarea exacta a cuantumului spagii cumulate la nivelul intregului sistem, dar in opinia mea apreciez ca ea este de cel putin doua ori mai mare decat valoarea veniturilor nete oficiale cumulate ale personalului medical (medici si asistente) respectiv de ingrijire (infirmiere, etc.).
Nestiind care este ponderea cheltuielilor cu personalul “pasibil” de primirea de spagi in totalul cheltuielilor din sistem, nu pot sa imi dau seama daca includerea acestora in calcul ar schimba cat de cat daca nu semnificativ datele problemei.
Poate ca autorul postarii ne poate ajuta “sa ne jucam” putin cu aceasta propunere de re-estimare a datelor bugetare de la sanatate.
5.1.2010, 12:35 pm
Radu: s-a facut un studiu legat de valoarea spagii in spitalele romanesti si s-a ajuns la concluzia ca cifra este de 3-400 milioane de euro
5.1.2010, 11:28 am
cris, cateva probleme: 6% pentru invatamant cu tot cu fondurile proprii, sau fara?
6% inainte sau dupa modificarile in minus ale bugetului. oricum, din datele pe care le mai tin eu minte, in 2008 au fost doar 3,75% din buget pentru invatamant. ma indoiesc ca in 2009 au fost mai multi, cu trei rectificari negative. iar in 2010, ce sa mai vorbim, avem 14500 milioane lei pentru invatamant, din care doar vreo 8000 sunt de la buget, restul fiind fonduri proprii si fonduri europene. si inca ceva: cifrele pentru romania contin si bugetul cercetarii, care e de 0,0…, iar cele ce se refera la alte tari nu il contin (acolo fiind de la 2% in plus).
5.1.2010, 12:19 pm
Vali: in raportul asupra st?rii sistemului national de invatamant dat publicitatii anul asta de ministerul Educatiei, se mentioneaza ca in 2007 bugetul a fost de 5.5% din PIB (17% din cheltuielile publice), iar in 2008 de 6% din PIB.
Este vorba despre toate sumele de la buget care au fost alocate Educatiei.
5.1.2010, 1:07 pm
cris, raportul privind executia bugetara pe 2008, publicat anul trecut pe vremea asta (il tot caut pe net, dar nu-l gasesc, dar memoria nu ma inseala) arata clar: 3,75% din pib, fonduri bugetare pentru invatamant. la fel, daca nu ma inseala memoria, si nu ma inseala, prin decembrie 2008 a existat si o declaratie a lui vosganian, la acea vreme ministru de finante, in acest sesn. inca o data, ca sa fie clar pentru toata lumea: NICIODATA romania nu a avut alocati DIN BUGET 6% din pib pentru invatamant
5.1.2010, 11:33 am
mai e o observatie… procentele de care zici se refera la sectorul public, ori in vest, sectorul privat din educatie e puternic dezvoltat. prin urmare procentele alocate de ei se refera la o felie mai mica din educatie decat la noi.
5.1.2010, 12:23 pm
Ovidiu: in invatamantul universitar, in RO numarul studentilor din privat este egal cu cel din sistemul de stat asa ca si la noi sectorul privat produce… Spiru Haret are o rata de profit de 44%
La nivelul UE27, 87.5% din banii alocati educatiei sunt publici si 12.5% privati.
Nu exista date pt RO, dar in Bulgaria 15.2% din fonduri sunt private, in Romania nu poate fi mult diferit
5.1.2010, 12:54 pm
apropo…
marile universitati private din vest primesc ceva bani de la stat ? ma refer la universitati gen harvard, oxford, sorbona…
pe langa asta… eu ma refer la intregul sistem de educatie… aici intra si gradinitele, scolile generale, liceele. la gradinite avem si noi ceva parte privata, dar la generale si liceu… foarte putin.
ideea mea era ca in vest, pe langa banii de la stat, mai vin si multi bani privati, care nu se regasesc in buget. a se vedea si taxele de scolarizare de la diferite nivele de acolo, care reprezinta sume semnificative care intra in sistem.
6.1.2010, 1:37 am
@Ovidiu
Oxford nu este o institutie privata. Situatia universitatii este complexa, dar se apropie mai mult de o institutie publica. Din bugetul de operare al universitatii, 40% vine de la statul britanic, ori direct, ori prin granturi de cercetare. La colegiile componente, raportul este mai mic, de 30-35%.
Sorbona nu mai exista de mult, a fost sparta in anii ’70 in mai multe universitati (Paris I – Paris IV fiind cele mai cunoscute si mari). Toate aceste universitati sunt publice, 90-95% din fonduri venind de la stat.
La Harvard, e mai complicat – chiar daca pe hartie statul nu baga prea multi bani direct, exista moduri indirecte de finantare, precum granturi catre studenti care se duc inapoi in tuition (prin FAFSA), granturi de cercetare foarte mari etc.
6.1.2010, 1:00 pm
@Catalin
ok
deci se confirma… pe langa banii aia care apar in bugetul educatiei mai apar o gramada de alte surse, alti bani bagati in educatie. de la privati (care, ca procent, baga mai mult ca la noi), de la alte bugete / ministere. comparatia stricta a cifrelor de buget de educatie da cu virgula.
de ex. in UK acu ma uitam ca Higher Education Funding Council for England aloca vreo 8 mld lire bani proveniti de la Department for Business, Innovation and Skills, bani care, prin urmare, nu apar in bugetul educatiei. granturile de cercetare pot veni de la diferite ministere (in state din cate stiu apararea baga o gramada de bani in cercetare). pe langa asta exista o gramada de colaborari intre marile companii si diverse universitati (private sau publice) prin care mai ajung niste bani in universitati sub diverse forme.
5.1.2010, 11:37 am
In Italia , 97,3 % din fondurile pentru educatie merg in salarii ! (din 14 miliarde de euro)
Din ce ramine trebuie platite si consumurile de baza , apa ,energie , incalzire .
Cu ce mai ramine se face intretinere ( in realitate inexistenta ).
De achizitionarea de tehnica , tehnologie noua pentru invatamint , judecati singuri daca mai ramin bani !
Deci , conteaza banii alocati educatiei dar mai mult conteaza eficienta utilizarii acestor fonduri .
Niciodata cantitatea nu a fost egala cu calitatea !
In sanatate , asistenta privata e aplicabila acolo unde exista o clasa medie care are posibilitati financiare !
In Romania , cit de mare este aceasta clasa medie ?
Remarc ca pensionarii sint in general saraci , taranimea la fel !
Cu ce ramine , nu cred ca putem vorbi de o clasa medie majoritara si deci , un nivel de trai scazut nu poate sustine o sanatate privata ! Regula valabila in intreaga lume !
5.1.2010, 12:32 pm
Stefan: in RO se arunca multi bani pe fereastra – spre exemplu, se cumpara calculatoare care stau nefolosite ani de zile pentru ca profesorii din rural nu stiu sa le foloseasca si prin urmare, nu ii pot invata nici pe copii
7.1.2010, 12:36 pm
Nu “se cumpara” asa multe calculatoare la tzara, majoritatea provin din donatii! Pe de alta parte, lumea “la tzara” stie destul de bine sa foloseasca un comp, daca nu profesorii atunci cel putin copiii.
NU astea sunt “cheltuielile” – si NU asa se face “eficientizarea” (prin reducerea personalului). Marirea numerului de elevi din clase nu face decat ca ei sa invete mai greu, dupa cum rarirea soliclor la sate nu face decat ca bietii copii sa aiba acces mai greu la scoala si sa fie mai obositi.
Parerea mea: Boc e un tampit!
5.1.2010, 12:44 pm
Vad ca economistilor le place sa vorbeasca in termeni de procente din PIB si apoi sa faca comparatii intre tari, ani, etc. Vedem bine ca estimarile pe care se bazeaza bugetele anuale ale Romaniei sunt de foarte multe ori fanteziste, asa ca a vorbi de procente din PIB e un fel de a vorbi nimic. Nimeni nu stie exact cat inseamna in bani x% din PIB azi, cat va fi in iunie si cat in decembrie.
Legat de finantare, cred ca abordarea e complet gresita. Cred ca cel mai fezabil este de a se face o analiza atenta a nevoii de finantare (in sume absolute, si nu in povesti gen procente din PIB) iar apoi de a identifica sursele de finantare (bugetare si extrabugetare). La noi realitatea e ca an de an ambele domenii analizate de Khris (sanatate si educatie) au primit din ce in ce mai multi bani pe care se pare ca i-au gestionat din ce in ce mai prost.
Dupa cum am spus in multe alte dati, problemele din sistemele de stat (si aici nu e vorba numai de salatate si educatie) sunt in primult rand managementul slab si abia apoi finantarea. Un management prost alimentat cu multi bani nu va rezolva, ci va genera noi probleme in respectivele sisteme.
5.1.2010, 1:37 pm
Hash: trebuie sa ne raportam la PIB, pentru ca altfel, daca discutam in sume absolute si ajungem la concluzia ca sanatatea are nevoie de 15 miliarde de euro pe an, ce facem?
5.1.2010, 4:37 pm
Pai daca ajungem la concluzia ca are nevoie de 15 miliarde de euro pe an avem doua optiuni:
1. identificam sursa de finantare
2. refacem socotelile si prioritizam
Raportarea la PIB (care este estimat) ar fi ok daca estimarile alea ar fi realiste.
5.1.2010, 1:38 pm
“Dupa cum am spus in multe alte dati, problemele din sistemele de stat (si aici nu e vorba numai de salatate si educatie) sunt in primult rand managementul slab si abia apoi finantarea. Un management prost alimentat cu multi bani nu va rezolva, ci va genera noi probleme in respectivele sisteme.”
Pai angajarile in functii s-au facut pe criterii clientelare, examenele pe post in rare momente au fost castigate de cine merita. Directori de directii sunt slab pregatiti, dau informatii eronate, schimba sefii de servicii si birouri dupa culoarea politica si impun ordine arbitrare.
Unde mai pui ca sunt scosi ca maxima eficienta in organizatiile de baza, din care ar trebui sa nu faca parte, ei fiind functionari publici, deci apolitici.
Mi-ar placea sa va impartasesc cateva exemple, insa cel mai semnificativ exemplu e cel referitor la salariile profesorilor pentru care s-a dat o lege, a fost semnata pana si de fostul (actualul) presedinte al tarii, care nici in ziua de azi nu se respecta, acum e si criza, deci lipsesc banii necesari.
Un proverb romanesc spune: pestele de la cap se-mpute.
5.1.2010, 1:18 pm
Cristi, nu sunt de acord ca bugetele celor doua domenii trebuie sa fie raportate la bugetul cheltuielilor publice totale. Chiar nu este relevant asa.
In fond, prin politica sa fiscala, statul decide cat vrea sa fie de bine finantate politicile publice. Unele politici publice se adreseaza insa direct natiunii in intregul sau, altele nu (cum ar fi sprijinirea exporturilor). In primul rand educatia si sanatatea ne intereseaza pe toti. De aceea bugetele alocate acestora trebuie sa fie raportate la PIB, la intregul “produs” al natiunii. Altfel, cu o politica fiscala iscusita, putem ajunge la bugete publice de 20% din PIB si sa clamam necesitatea unor bugete ale sanatatii sau educatiei de 12% sau 15% din bugetul public de cheltuieli, cum zici tu. Si daca doi bani dai, doi bani face!
1. Despre sanatate nu am ce comenta, ai perfecta dreptate. Deja finantarea a coborat sub minimul care asigura indeplinirea celor mai elementari indicatori de eficacitate. Media finantarii sanatatii in UE-15 este de 9% din PIB. Nu mai putem vorbi de eficientizare, ci de extinctie.
2. In privinta bugetului educatiei ai si nu ai dreptate. Ar trebui sa te uiti si la structura cheltuielilor. Cam cat din bugetul educatiei crezi tu ca s-a dus pe “investitii” de top WC de 2 milioane de euro? sau acoperis de 4 milioane de euro? Din bugetul educatiei s-a jefuit pe rupte, fara niciun beneficiu pentru elevi sau studenti. Apoi, ar trebui sa stii ca, prin tarile nordice, unde scoala este in directa relatie cu primariile, personalul auxiliar al scolilor nu este platit din bugetul educatiei, ci din bugetele locale, pe statul de functii al primeriei. In alte tari ( Germania, ex), cresele si gradinitele nu sunt finantate din bugetul educatiei. Detaliaza structura concreta a cheltuielilor din bugetul educatiei si o sa ai surprize.
5.1.2010, 1:35 pm
Casandra: in RO, PIB-ul raportat de autoritati cuprinde si economia nefiscalizata, care nu aduce bani la buget (agricultura spre exemplu) dar care implica cheltuieli publice prin raportarea la o baza falsa (PIB=100 de lei, dar cum numai 70-75% genereaza bani la buget, rezulta ca din cei 6% alocati Educatiei, doar un procent de 4.5% are suport in incasari bugetare).
De 20 de ani, autoritatile sunt incapabile sa creasca ponderea veniturilor bugetare de la 30-33% cat este acum, la 40% cat are Bulgaria spre exemplu.
In ce priveste Educatia, raman la ideea ca bani sunt, dar managmentul este foarte prost
5.1.2010, 1:22 pm
@Radu
Estimarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii, din raportul 2008, arata ca romanii platesc echivalentul a 40% bugetul sanatatii din buzunar pentru serviciile de sanatate si medicamentele necesare. Adica, spaga plus contributia pentru cumpararea tratamentelor reprezinta cam 1,3-1,4% din PIB.
5.1.2010, 2:29 pm
cred ca mai exista cel putin un alt factor care ar putea fi luat in discutie cand vorbim de sumele alocate de la buget Sanatatii: care este efectul asupra sanatatii populatiei si a sperantei de viata.
as fi curios sa stiu unde este Romania in acest grafic:
http://www.fastcompany.com/blog/cliff-kuang/design-innovation/infographic-day-how-bad-us-healthcare
5.1.2010, 5:25 pm
Inspirat articol.
As adauga doar ca finantarea publica a invatamantului nu este asociata cu performanta acestuia. Adica, acele tari care aloca putini bani invatamantului au si cel mai performant sistem: SUA, Marea Britanie. Este o concluzie clar afirmata in studii de specialitate. Daca nu pentru acest motiv, atunci macar de dragul comparatiei tale, ar trebui redus bugetul invatamantului.
5.1.2010, 5:30 pm
[...] multi bani în Sanatate, pentru ca este un domeniu subfinantat, asa cum arata cu cifre reci Khris. Doar ca îl voi cita pe acelasi Khris care pune degetul pe rana spunând: cresterea gradului de [...]
5.1.2010, 7:49 pm
Sanatatea este subfinantata orisicum, precum si in comparatie cu bugetul alocat Educatiei.
Educatia: Atita vreme cit educatiei nu i se recunoaste valoarea economica si rasplateste efortul pe masura, nu vad nici un rau daca bugetul alocat ar creste ca masura de suport si imbold catre rezultate mai bune. Educatiei romanesti in principal administrata de stat ii lipseste competitie privata onesta, legala, mai mare si puternica decit este acum. Banii pentru buget sunt procurati prin taxe: taxele vor creste! Daca domeniul privat reuseste sa cistige mai multa piata in fata domeniului de stat, taxele nu vor mai avea un rol atit de important si vor scade atita vreme cit contributiile personale la educatia privata vor creste.
Sanatatea : Sanatatea este in principal administrata si oferita de stat. Nu am auzit nici citit despre legislatie promulgata in privinta PLANURILOR de sanatate privata care sa se finanteze prin asigurari PRIVATE de sanatate. Deoarece serviciile de sanatate oferite privat sunt scumpe si nu exista asigurari de sanatate private…, romanii se vor adresa in primul rind statului pentru servicii de sanatate. Bugetul alocat este mic iar serviciile slabe dupa cum se vede in stinga si dreapta. In aceste conditii, pentru ca Romania trebuie sa asigure un anumit barem de servicii de sanatate in tara si bugetul se procura prin taxe, taxele vor creste.
In concluzie, taxele vor creste, bugetul educatiei se poate sa scada iar cel al sanatatii nu este chiar sigur ca va creste atita vreme cit nu sunt bani iar datoriile de stat incep sa fie platite. In educatie ca si in sanatate domeniul privat inca nu a stiut cum si nu a gasit un drum bun, onest si eficient de a face competitie statului care isi pastreaza, ca si in timpul comunismului, monopolul de data aceasta extraordinar de prost administrat atita vreme cit, in tara democratica, trebuia sa dovedeasca cistig fata de perioada comunista.
Taxele au inceput déjà sa creasca : am auzit la radio astazi de « taxa pe prajituri »
, o taxa introdusa de ministerul sanatatii parca, care considera anumite alimente daunatoare sanatatii deci includ o taxa in plus consumatorului pentru a-l determina sa cumpere mai putin si sa fie mai sanatos : vax albina !
5.1.2010, 8:23 pm
Tomis , cu ce bani are romanul de rind , greu de crezut ca poate platii o asigurare de sanatate privata !
Maninca la Mc Donald in loc sa manince chiftele facute in casa cu aceiasi carne importata din Vest Europa ! 
Taxa aia de care ai auzit, taxeaza produsele fast food ( daunatoare!? ). Ca de aia romanul este cu sanatatea subreda .
In realitate , bugetul de stat pe 2010 este optimist dar si sarac . In plus incepe si plata datoriilor facute in 2009 .(vom continua sa le facem datorii si in 2010 )
Cum de redus cheltuielile , nici vorba . Cum de eficienta cheltuielilor , nici pomeneala . De reforma aparatului de stat, fum in ochi .
In concluzie, un viitor de aur ! Nu ca pe vremea Epocii de Aur dar undeva aproape .
An nou fericit tomis , tie si familiei !
5.1.2010, 9:51 pm
Stefane, falsa idee ca romanul de rind nu poate plati o asigurare privata este generata si intretinuta de membrii monopolului sanatatii de stat precum si de particularii care nu vad alta solutie in prezent, solutie financiara business-ului lor, decit sa practice preturi mari, sa opereze intr-o tara fara legislatie necesara sanatatii si sa ofere salarii mici.
Competitia insa poate la rindu-i genera resultate bune, nebanuite pina astazi, atita vreme cit se ia in considerare marirea oportunitatilor pacientilor, serviciilor, acoperirea citor mai multe probleme de sanatate, tehnici de pret si cite si mai cite…
In ultimul rind, nu uita ca in curind se va taxa, din nou, FUMUL DE PE CASA si toata lumea va plati in mod regulat, lunar, din propriul buzunar taxe mai mari pentru sanatate, cu sau fara probleme personale de sanatate. Lumea va plati servicii de sanatate si pentru cei ce nu isi pot permite chiar sistemul de sanatate de stat! Astfel, daca stai strimb si privesti drept, romanul de rind poate plati un sistem privat atita vreme cit competitia se poate face iar sistemul sanatatii de stat s-a dovedit si se dovedeste falimentar pacientilor si bun numai pentru o mina de medici, afaceristi si politicieni, ca in oricare alt business, insa mai ales in monopoluri, precum cel de stat post-comunist, din Romania.
6.1.2010, 1:02 am
@Tomis
Veniturile a 70% dintre romani sunt ridicol de mici. Peste 30% din salariatii romani au salarii la nivel minim (aprox 140 euro) sau pe aproape. Salariul median este de aprox. 300 euro. Media este mai mare, dar doar din cauza unor salarii foarte mari (dar putine). Ce asigurare privata crezui ca se poate face cu aceste venituri? Stiu ca industria asigurarilor de sanatate din State este in cautarea unor noi piete dupa lovitura pe care le-a dat-o Obama, dar nu in Romania este locul cautat. si, dupa cum evolueaza situatia economica globala – pe cifre adevarate, nu pe fanteziile interesate ale agentiilor si bancilor! – nici nu va mai exista un loc pentru aceasta industrie pe masura celui pierdut.
Auzi colo, cheltuiala americana pentru sanatate a fost in 2008 de 15,9% din PIB si societatile de asigurari au avut “inteligenta” de a lasa vreo 40 de milioane de americnai fara asigurare!
Asa ca, indiferent de “sfaturile” unor intelepti din institutiile financiare internationale sau de presiunile exercitate pe alte cai, inRomania nu este vad. Mai mult decat este acum medicina privata nu va mai fi in viitorul previzibil. Asta e!
6.1.2010, 4:02 am
Ma bucura doua lucruri din comentariul tau:
Primul ca si tu confirmi salariile mici si nivelul de trai scazut a cel putin 70% dintre romani, nivel si salariu pe care incerc si eu sa le descriu si aici (acest blog) unde majoritatea sunt de parere ca, invers, romanii o duc din ce in ce mai bine si este “loc” pentru atit de multe innoiri si lucruri bune atit pentru fiecare in parte, cit si pentru o… tara intreaga…
Al doilea ca iti pui totusi problema existentei competitiei statului in problema asigurarilor si serviciilor de sanatate, chiar daca manifesti neincredere. In privinta posibilitatii de plata gindeste-te ce ar insemna daca romanii ar avea optiunea de a alege (doar in exemplu) ori asigurare de stat, ori cea privata astfel incit, daca ar opta pentru privat, contributia din taxe pentru sanatate sa fie cheltuita la privati, in mod constant, sau invers. Un alt aspect fundamental al infiintarii competitiei private in domeniul asigurarilor si serviciilor medicale este acela ca administrarea (si investirea, etc) fondurilor colectate prin asigurari va fi facuta si de altcineva decit statul care s-a dovedit falimentar. Al treilea aspect si ultimul pe care vreau sa il mentionez este acela ca asigurarile si serviciile medicale nu trebuie sa iti vina de la planuri straine cum ar fi din America, ci pot fi infiintate si administrate din si pentru tara!
Din acest punct de vedere nu sunt de acord cu tine in privinta viitorului “medicinei” private ca nu se “poate” schimba nimic in bine, deoarece s-ar putea. In final, daca majoritatea romanilor ar fi cel putin atit de neincrezatori si conservativi precum te dovedesti tu, atunci se prea poate intimpla ca viitorul previzibil al medicinei private sa ramina aici, corupt, scump, limitat si discriminat fata de monopolul de stat, aproape ca in comunism, insa mai rau.
6.1.2010, 7:28 pm
Normal ca se baga bani si se baga prost. Poti baga si 10000 de lei noi intr-un Trabant dar poti baga si 100 de lei intr-un Mercedes nou…bagi bani aiurea in doua siteme care nu-s gandite occidental.
Invatamantul este o investitie, investitia in creiere.
11.1.2010, 12:20 am
[...] legile cadru si legi specifice, putem sa investim în continuare în educatie un procent însemnat din cheltuielile publice. De fapt, facem asta neîncetat de douazeci de ani, reformam sistemul, [...]
18.1.2010, 8:32 am
[...] Citeste si: Educatia si Sanatatea: doua domenii in care statul pompeaza prea multi sau prea putini bani? [...]
27.6.2010, 10:26 pm
[...] Educatia si Sanatatea " doua domenii in care statul pompeaza prea multi sau prea putini bani? o analiză excelentă care alterează mitul sănătăţii şi educaţiei ca domenii surori de suferinţă în privinţa finanţării, în sensul că, prin comparaţie cu alte ţări, "Sanatatea este masiv subfinantata in comparatie cu Educatia (sau Educatia este suprafinantata in comparatie cu Sanatatea?)", ceea ce nu face decât să accentueze extraordinara sărăcie din sistemul nostru sanitar. [...]
30.6.2010, 3:37 pm
nu merge nimic
2.8.2010, 8:35 pm
Felicitari pentru “scriere”..